Luna plină, complicea mea în nopțile de chin și dor!

luna plina

Luna plină este complicea mea în nopțile de chin și dor. Dacă s-ar putea, mi-aș trăi întreaga viață noaptea și ziua aș dormi. Luna plină mă inspiră.

As long as we are under the same moon, my hope will last forever… or… at least, we see the same moon… mă gândeam… Dar nu! Adevărul este că speranța, deși moare ultima, moare! De ce moare? Pentru că trebuie să moară și moare în principal de ciudă. De ciuda neîmplinirii. Speranța nu-i veșnică. Ea moare odată cu inocența noastră. Se fărâmă, știi?! Își dă duhul! De ce?

Pentru că meticulos fiind, ai avut grijă cu o precizie chirurgicală să se întâmple asta. Nu-s de piatră. Până și iluziile mele se năruie. Până și visurile mele se sting. Până și soarele meu apune. Până și speranțele mele sunt zdrobite de bătaia faptelor și nefaptelor tale.

Stai potolit, nu te împăuna. Nu sufăr. Nu zbier. Nu mă doare. Nu sângerez. Îmi las gândurile să curgă într-o înșiruire de propoziții cu prea mult sens. Când speranța moare, se instalează claritatea. Când durerea se risipește, îmi găsesc cuvintele și puterea de a mă exprima. Asta fac, scriu în amintirea a ceea ce a fost cândva și ceea ce ar fi putut fi, dar nu a fost și nici nu va fi.

Luna plină este singura mea confidentă loială!

Nu te speria. Sunt în București. Mi-e atât de bine, nici nu-ți imaginezi ce bine mă simt. Sunt într-o cameră de hotel elegantă. Îmi știi gusturile. Singură. Dar aș fi putut să nu fiu singură. După multe pahare cu vin. Le-am pierdut numărul. Am sărbătorit. Cum, nu știi ce?! S-au împlinit 120 de ani de la 1900 toamna. Și s-a mai întâmplat ceva. Mi-am satisfăcut moftul de a-mi sărbători libertatea emoțională. Psihic sunt legată de multe traume, însă emoțional rămân fidelă doar artei mele: scrisul.

Ce fac eu în camera asta de hotel? Întâi ghicește unde sunt. Nu sunt eu frumusețea întruchipată însă… sunt la etajul… sus, foarte sus! Sunt pe balcon, tolănită pe un fotoliu, cu picioarele pe balustrada balconului, încrucișate, că n-am de ce să le țin crăcănate, în sutien și în chiloți. Privesc luna. Țigara e într-o mână, paharul cu vin în cealaltă. Asta am vrut să fac în seara asta: să îmi beau mințile și să privesc luna plină.

Am vrut să fiu singură. Am vrut să încetez din a mai fi fiica mamei mele, nepoata bunicii mele, verișoara verilor mei, prietena prietenilor mei, angajata de succes, psihologul cuiva, confidenta lui sau amanta ăluia. Am vrut să fiu eu și sufletul meu singuratic, incapabil să se mai conecteze cu cineva la acel nivel profund, atins de noi. Deși… fie vorba între noi, în clipa asta iubesc de-mi pocnesc urechile. Dar e veșnica poveste it’s not you, it’s me… it’s not your fault, is mine! Really, boss?! This is bullshit și n-am de gând să-l înghit!

Luna plină este singurul meu sfătuitor obiectiv!

Vezi că s-au inversat rolurile?! Acum tu ești confidentul meu. Ție îți spun decepțiile mele. În fond, tu fiind cea mai aprigă decepție a mea, ar trebui să ai o opinie obiectivă despre viața mea și fanteziile din mintea mea. Spune-mi tu, de ce sunt eu de neiubit?! Chiar vreau să îmi răspunzi la asta.

E atât de răcoare și de plăcut. Îmi place frigul pe pielea mea veșnic fierbinte. Tu lipsești de aici. Stau și mă întreb… uneori mă întreb și stau… dacă aș fi pusă în fața faptului împlinit și ai apărea în fața mea, oare aș îndrăzni să îmi trăiesc cu tine idealul?! Când mă confrunt cu tine, nu sunt cea mai loială femeie. Parcă îmi topești valorile și principiile de la care nu fac rabat în viața de zi cu zi. Dar mi se pare firesc, în lumea în care mă atragi tu nu există reguli sau standarde, ci doar degradare și emoții inimaginabile.

Am început să tremur. Răcoarea mă înjunghie din toate părțile, dar n-am de gând să mă clintesc de aici. Rămân cu luna mea plină și cu vinul care devine mai rece în pahar cu fiecare minut care trece. Tu mai lipseai de aici. Să mă pui cu fundul pe balustradă, să mă săruți cu poftă și să îmi spui că asta e clipa în care mă dăruiesc ție și renunț la liniștea mea viitoare… sau cobor și plec, renunțând definitiv la tine. Să te aleg pe tine ar fi ca și cum m-aș arunca de la balcon de la etajul… whatever, nici nu contează. Adrenalină, bucurie, extaz și buuuummmm, țăndări pe asfalt… imediat ce aș ieși din mâinile tale.

Luna plină este singura mea legătură cu tine!

Crezi că aș mai avea puterea să raționez dacă aș lua contact cu tine?! Simplul fapt de a fi cu fundul pe acea balustradă rece din beton, cu picioarele încolăcite în jurul tău, mirosindu-ți umărul parfumat și strângându-te în brațe… m-ar determina să ridic puțin din fund în sus, pentru ca tu să mă eliberezi din acești chiloți vitregi. Crezi că mi-ar fi frică de picaj?! Nu… m-aș lăsa pe spate, în voia sărutărilor tale și a degetelor tale dibace care îmi vor cerceta fiecare bucățică de piele umedă. Da, vreau să trăiesc pericolul de a mă penetra cu putere la o asemenea înălțime. Și ce dacă vom fi văzuți sau auziți?! Te aștept de o viață să mă… oare chiar e atât de degradant să te am?!

Și da, m-aș încredere în puterea brațelor tale…  pentru că m-ai ține strâns de mijloc și ți-ai face loc între pulpele mele cu dibăcie. Astfel, mi-ai scoate primul geamăt mai vocal. Și dacă va fi să-mi dai drumul, măcar s-o faci după ce trăiesc climaxul. Nu înainte… ca de obicei. Și știu că tot ce-mi voi dori va fi să te cuprind în mine cu toată ființa mea. M-aș ține strâns de umerii tăi, căci spiritul de supraviețuire n-ar pieri nici în asemenea condiții, însă n-aș putea să te privesc în ochi, așa că te voi săruta cu forță în avalanșa împletirii noastre… pentru unii imaginea noastră ar părea violentă, pentru mine însă ar fi exact sălbăticia de care aș avea nevoie… pentru a renunța la tine definitiv.

Pentru a consuma ceea ce nu a fost consumat.

Simt răcoarea cum mă strânge, dar nu mi-e frig. În brațele tale pot să ardă și cele mai vechi păcate ale mele. Și știu că voi pierde controlul, însă fie vorba între noi, nu l-am avut niciodată. Sunt pierdută. Tu nu ești bărbat, ești mai mult de atât. Ești spirit și mă domini până în măduva oaselor. Chiar dacă gemetele mele vor răsuna, tu vei fi vinovatul. Mă voi agăța de gâtul tău cu disperare și mă voi lăsa în voia ta și a simțurilor. Plăcerea asta de moment o să mă coste scump. Tu nu mă iubești, ci doar implantezi în mine un viitor dor care mă va însoți până în ultima clipă a vieții mele.

Dar știi ce, după mine potopul! Chiar nu mai contează ziua de mâine!

At least, we see the same moon, isn’t it?!

Cea mai mare dorință dintre toate păcatele ești TU!

Cea mai mare dorință dintre toate păcatele ești tu!

Cea mai mare dorință dintre toate păcatele… ești TU! Nu știu cum poți sta atât timp departe de mine… fără să te gândești la mine… fără să vorbești cu mine… când tu mi-ai împânzit, acaparat și otrăvit fiecare moleculă a ființei mele…. până la cea mai fină particulă din mine.

Dar e firesc… pentru tine sunt doar o fantasmă a minții tale, o plăsmuire a imaginației. Pe când eu te simt în vintrele mele mai viu și mai puternic decât niciodată. Numește-o iubire. Numește-o obsesie. Numește-o disperare. Numește-o cum vrei. Nu îmi mai pasă ce crezi despre mine.

Dacă vreun sfânt sau vreun spirit malefic m-ar întreba care este cea mai fierbinte și aprigă dorință a mea, i-aș mărturisi că tu ești! Brațele tale sunt! Buzele tale înșelătoare și pătimașe sunt! Patul tău este locul unde aș vrea să trăiesc cea mai importantă noapte din viața mea. Cea mai mare dorință a mea ești TU!

Cea mai mare dorință a ta care este?

Și dacă aș avea dreptul la îndeplinirea unei singure dorințe, aș putea cere multe. Aș putea cere sănătatea deplină. Aș putea cere nemurirea. Însă nimic din toate acestea nu mi-ar garanta fericirea. Așa că te-aș cere pe tine pentru o singură, întreagă și unică noapte.

De ce doar pentru o noapte? Pentru că mai multe ar spulbera magia. Mai multe ne-ar banaliza. Mai multe ne-ar irosi povestea, iar noi trebuie să rămânem incredibili. Tu trebuie să rămâi în mintea mea ca fiind idealul, pedeapsa mea karmică, muza mea, chinul meu interior și suferința care îmi insuflă puterea de a urca mai sus și mai sus în viață. Înțelegi paradoxul? Pentru unii durerea înseamnă moarte, pentru mine dorul e o flacără care alimentează energia vieții mele. Cine-aș mai fi eu fără tine?!

Sunt egoistă. Sunt egoistă până în măduva oaselor. Mă folosesc de tine pentru a scrie. Mă folosesc de tine pentru a evolua spiritual. Mă folosesc de tine pentru a mă dezvolta personal. Mă folosesc de tine pentru a crește profesional. Mă folosesc de tine pentru a-mi ascuți simțurile și pentru ca mintea mea să devină din ce în ce mai ageră. Cea mai fierbinte fantezie a mea ești TU!

Cea mai fierbinte fantezie a ta care este?

Știi, distrugerea pe care ai semănat-o tu asupra mea m-a făcut să fiu și mai extraordinară decât eram deja. Asta dacă extraordinarul ar putea fi mai extraordinar.

Tu n-ai nevoie de respectul meu, ci de sufletul meu. Sufletul meu este singura certitudine din viața ta, te asigur. Poți pierde multe în viață, dar nu pe mine. Iar eu n-am nevoie de mila ta, am nevoie de atingerea ta. Atingerea ta e sursa nemuririi mele.

Vreau ca atunci când îmi vei strânge sânul stâng, să îmi smulgi cu el și inima din piept. Nu mai am nevoie de ea după ce vei părăsi patul în care, cu zâmbetul pe buze, îmi voi lăsa pe pernă orice urmă de speranță în ceea ce te privește. Imediat ce te voi avea, voi ști că te-am pierdut definitiv.

Așa că hai, fă-mă bucăți. Desfă-mi ființa în mii și mii de bucățele. Depărtează-mi coastele și vino. Smulge-te din pieptul meu! Mângâie-ți obrazul mincinos de sânii mei. Privește-mă în ochi și mușcă-mi buzele care au tremurat de dor atâta amar de vreme. Sfâșie-mă fără milă. Sărută-mă de parcă în acest sărut s-ar afla ultima suflare a lumii. Asigură-te că îți inspir mirosul și îl sigilez în plămânii mei definitiv. Ca să am ce plânge mai târziu. Cel mai puternic regret al meu vei fi TU!  

Cel mai puternic regret al tău care este?

Strânge-mă cu putere în brațe și domină-mă! Te primesc între coapsele mele nerăbdătoare. Simpla atingere a bărbăției tale de zona tainică și umedă dintre picioarele mele îmi provoacă puternice tresăriri în corp. Am tendința de a mă încorda. Plăcerea mea se amestecă în secret cu frica. Tu nu știi. Nerăbdarea mea se amestecă în grabă cu dorința ca această clipă să rămână eternă.

Mă cuprind spasmele musculare, îmi simt pântecele cum se contractă și se dilată… te simt pe tine viguros în interiorul meu. Dansezi cu mine. Intri și ieși încet din visele mele. Îmi cuprinzi chiar și cel mai întunecat colț al minții. Mă frământ sub tine și îmi scapă gemete nefirești. Mă încolăcesc în jurul tău și încetez să mai fiu eu. Unghiile mele sunt înfipte în carnea ta și te sărut de parcă de buzele tale atârnă viața mea.

Degetele tale de pianist de succes îmi mângâie pielea apoi, cu o iscusință de demon bătrân, aplici presiune pe punctele mele tainice pe care le torturezi fără milă. Te strâng cu putere și te implor să te înduri de mine și te oprești, spre disperarea mea, și îți împingi mâna pe gâtul meu, mă imobilizezi și mă amăgești cu sărutările tale. Mă străpungi cu forță. Perfecțiunea bărbăției tale creează minuni în trupul meu.

Cel mai grav păcat al tău care este?

Este clar, inima mea atârnă neputincioasă în dinții tăi. Mâinile tale mă țin strâns și mă trag spre tine, făcându-mă să explorez un extaz multiplicat, de o intensitate neînchipuită. Prezența ta este tulburătoare, însă atingerea ta este cu adevărat marcantă. Chiar dacă pielea mea nu se învinețește, știu exact unde ai poposit cu trupul, mâinile, degetele și gura ta. Am memorat fiecare contact… totul e tatuat cu cerneala eternității. Pe pielea mea ai așternut păcatul iubirii neîmplinite! Cel mai grav păcat al meu ești TU!

Exaltarea mi-a distrus orice urmă a rațiunii. Starea de beatitudine amplifică plăcerea pe care o implantezi în mine și care îmi invadează pântecele chinuit. Într-o altă viață ne vom reîntâlni și vei fi tatăl băiatului meu, în această viață rămâi doar bărbatul pe care l-am adorat cel mai mult pe lumea asta.

Îmbrățișează-mă și taci… speranța mea va muri odată cu plecarea ta, iar din cenușa ei se va naște un dor nemărginit.

Cea mai mare dorință dintre toate păcatele…

vei fi TU!

Captivitate… in captivitatea mintii… in captivitatea dorintelor ascunse!

captivitate

Captivitate… in captivitatea mintii… in captivitatea dorintelor ascunse!

Este 23:01 in momentul in care incep sa scriu acest articol. Cu siguranta nu dormi si nici nu ma aflu in gandurile tale. Ma intreb daca ma visezi vreodata. Ma visezi? Visele reprezinta modul subconstientului de a-si trai dorintele refulate. Daca nu ma visezi, inseamna ca nu ma doresti prea tare. De fapt, daca m-ai fi dorit, pana acum m-ai fi avut… de nenumarate ori, pana cand te-ai fi asigurat ca niciodata, in nicio circumstanta, nu te-as fi uitat.

Mi-e frica. Nu de tine, ci de ceea ce ar putea sa aduca prezenta ta reala in viata mea. Esti o relatie karmica. Nu esti nici sufletul meu pereche, nici barbatul potrivit pentru mine. Esti karma mea si sunt in captivitate! Sunt captiva in propria mea minte!

Acum o sa razi si o sa spui ca sunt nebuna. Crezi ce iti pofteste inima. Stai usor, ajungem si la erotism. Inainte sa ma las penetrata, trebuie sa ma asigur ca sunt pe deplin excitata, altfel nu simt nimic. Chiar vrei sa nu simt nimic? Ce daca ma atingi, ma saruti, pot foarte bine sa nu simt nimic. Sunt un specimen aparte.

Mie trebuie sa-mi stimulezi creierul…

Sa ma faci sa cred ca atingerea ta ajunge pana-n adancul mintii mele. Repet, nu stiu daca te iubesc cu inima, dar mintea mea te adora, e inca obsedata de tine, chiar daca nu la acelasi nivel ca in trecut.

M-ai neglijat, m-ai dezamagit si m-ai lasat prada abandonului. Asta nu e un repros, e o consecinta a respingerii tale. Cand tu ma respingeai, altcineva imi musca sfarcurile, imi hranea spiritul ludic si ma facea sa cred ca viata fara tine nu e chiar imposibila. Dar eu inca ma aflu in captivitate… in captivitatea mintii mele!

Esti karma mea pentru ca… spuneam ca m-ai invatat sa fiu puternica, dar nu e asta. E drept, dupa tine nicio suferinta nu poate fi mai mare. Am simtit abandonul tau la fel de acut ca atunci cand mi s-a spus ca nu o sa mai merg.

Cand ti se spune ca nu o sa mai mergi, ai impresia ca viata ta s-a sfarsit. Cand TU m-ai abandonat, m-ai facut sa cred ca sunt sortita singuratatii. M-am înșelat în ambele privințe! Pășesc… și nu pe calea singurătății!

Un hau imens. Un iad. O durere pe care nu o pot compara cu nimic altceva.

Dar nu puterea e virtutea mea, ci capacitatea de a ierta. Daca te-am iertat pe tine, pot ierta orice, iar asta inseamna ca ma conduc spre o viata lipsita de amaraciuni, frustrari si dureri inutile.

Mi-e frica de prezenta ta reala pentru ca e temporara. Chiar daca cred si sustin ca nu poti muri de doua ori de mana aceluiasi calau, pentru ca dispui de o inteligenta peste medie si te incadrezi intr-un tipar al carui studiu nu l-am epuizat, vei identifica tu calea de a semana furtuna acolo unde eu am sadit liniste si intelepciune.

Este 23:25 si… crede-ma, sunt al naibii de excitata. Scriind despre si pentru tine, automat mintea o ia la trap si incepe sa spere. Sunt in captivitate… in captivitatea mintii mele!

Ce sa sper? Ca intr-o zi vei creste si vei avea coa**le suficient de mari incat sa dai cu mine de toti peretii.

Stii cum mi-ai legat sufletul in trecut?! Fedeles! Mi-ai soptit „mai conteaza ziua de maine”, am zis „nu” si am stiut ca o sa ma abandonezi.

De atunci agonizez in cautarea unor emotii la fel de puternice si am ramas captiva in propria mea minte. Ma aflu in captivitate… in captivitatea propriilor dorinte intunecate.

Daca tot sunt oarba in ceea ce te priveste, leaga-ma la ochi si fa-ma sa te descopar doar cu buzele si simtul tactil.

Fumez o tigara si beau un pahar cu vin. Sunt imbracata sumar, asezata pe fotoliul din camera. Imi frec picioarele unul de altul pentru ca sunt excitata. Sunt teribil de excitata. Ma las usor pe spate, imi ridic incet camasa pe care o port si ma ating in zona intima. Sunt putin umeda si simt ca-mi pulseaza clitorisul chiar si la cea mai mica atingere. Un picior mi-l pun pe manerul fotoliului, iar pe celalalt il las sa curga in jos. Ma privesti dintr-un colt al camerei, insa eu nu te vad, sunt legata la ochi. Desfac fiecare nasture de la camasa pe care o port… e camasa ta. Miroase a tine, iar asta imi sporeste starea de excitatie.

Bajbai cu mana spre paharul cu vin, imi dezvelesc sanii, imi trag putin chilotul intr-o parte, beau o gura, apoi las sa se prelinga vin din pahar pe sanii mei, pana intre picioare.

Oh, ti-am patat camasa, iti zic.

Dar putin imi pasa. Pun paharul pe masuta de langa mine si incep sa imi ating frenetic clitorisul. Ma masturbez. Iti place sau nu, nu ma intereseaza. Sunt destul de bauta si tot ce imi doresc este sa scot din mine cele mai pacatoase dorinte.

Simt valul de placere dintre picioarele mele, simt cum orgasmul se apropie, iar tu nu zici nimic, insa iti aud pasii. Pasesti usor spre mine. Iti simt energia. Te asezi in genunchi. Nu ma atingi, insa iti simt prezenta, repiratia calda pe obrazul meu. Mainile tale incep sa imi cerceteze sanii, iar gura ta o devoreaza pe a mea. Ma cuprinzi cu mainile de solduri, tragi in jos chilotii de pe mine (sigur i-ai rupt) si incepi sa imi lingi pasarica cu o pofta nebuna. Ma musti usor, iar limba ta danseaza in cercuri de foc cu clitorisul meu. Stii unde, cat si cum sa apesi ca sa ma innebunesti.

Ma auzi cum gem, cum te implor? Indura-te de mine si ofera-mi un orgasm care sa ma transforme definitiv in sclava ta. Sunt la mana ta, acum si intotdeauna.

Vibrez toata, spasmele musculare ma cuprind si ma eliberez… intr-o placere care ma aduce in pragul lesinului.

Ma iei de mana, ma saruti cu acelasi foc si te asiguri ca acum stau in sezut. Sunt uda toata. Imi mangai fata si cu degetul mare imi framanti buzele. Te musc usor de el si imi dau jos camasa de pe mine. Imi arde fiecare centimetru de piele. Te apuc de mijloc si iti sarut abdomenul, dorind sa intru in contact cu penisul tau. Incerc sa ma ridic putin, pentru a-l stinge cu sanii, dar ma impingi la loc.

Ma iei de barba si ma ghidezi cu buzele spre falusul tau. Imi spui ca nu am voie sa il ating cu mana, ci doar cu buzele si limba.

Asa ca te las sa ma mangai cu penisul pe buze, iar eu, cand prind un moment bun, iti cuprind cu varful buzelor barbatia. Te dezmierd cu limba, insa cand mi-e lumea mai draga, te retragi si ma amagesti.

Insa eu sunt vicleana, iti mangai abdomenul, iti sarut mana, iti ling usor degetele pana cand reusesc sa iti cuprind cu toata gura mea penisul erectil. Ei, acum esti al meu. Te prind cu mainile de fese si te trag ritmic spre mine pana cand, din ce in ce mai adanc, mai apasat, mai umed si mai fierbinte, simti ca nu vrei sa ma mai opresc. Continui sa ma joc cu limba de-a lungul penisului tau, acordand atentia cuvenita si celorlalte bijuterii. Dar te cuprind iar cu gura, maresc ritmul, adancesc penetrarea pana cand… Vrei sau nu vrei, ejaculezi pe sanii mei. Gust ultimele picaturi si ti-o sarut cu aceeasi pofta ca la inceput.

Ce, gata, ai obosit? Nu, mie nu mi-e de ajuns, vreau mai mult si trebuie sa imi dai mai mult.

Nu-ti place sexul prea dragastos, stiu. Hai, fii salbatic, revino in genunchi si hai sa ne sfasiem carnea unul celuilalt. Tu invineteste-mi sanii, eu iti zgarii umerii, iar buzele noastre animalice ne vor trezi din nou simturile. Atunci ma voi lasa pe spate, imi voi pune picioarele in jurul tau si a bratelor tale si ma voi preda penetrarilor tale violente si apasate. Imi voi imagina ca acum esti tu in captivitate! Si, in toata salbaticia asta, vei gasi momente in care imi vei sopti din nou lucruri de neuitat, ma vei amagi cu sarutarile tale, imi vei mangaia obrazul si vei aluneca in mine cu tandrete si pricepere. Vei slabi ritmul si il vei accelera pana cand voi simti ca imi pierd mintile…

De cate ori sa imi pierd mintile dupa tine… ?! 

Este 00:19… Aberez… in captivitate! 

Ești la fel de bun ca țigara pe care o fumez…

Ești la fel de bun ca țigara pe care o fumez…

Îmi produci atât de multă plăcere încât știu că într-o zi o să mă omori.

Aș mușca din inima ta cu putere, să simt dacă dragostea ta este dulce sau amară. Să mor otrăvită sau să ating nemurirea. Cu sângele tău mi-aș îmbăta întreaga-mi ființă, iar de voi simți gust de fiere în el, voi ști că iubirea pe care mi-ai jurat-o cândva s-a dus pe apa sâmbetei.

Simți cum tremur? Sub palmele tale sunt fragilă. Fiara din mine a fost îmblânzită de atingerea ta, iar buzele-ți feroce, nemiloase și neîndurătoare cu biata mea inimă, mi-au șters urma oricărui alt sărut. Te rog, îndură-te de mine! Ia-mi viața cu un sărut, prefer să mor așa decât să nu îți fi trăit iubirea.

Te vreau! Te vreau arzând atât de tare în interiorul meu încât… mă apucă spasmele musculare dinainte de a te atinge.

Te văd chiar și fără să te văd. Îmi bate dorința în suflet cu forța unui om nebun.

Știu ce urmează! Vreau să urmeze. Mă apropii de chipul tău, îți sărut ochii, obrajii, fruntea și nasul. Îți cuprind sinele în brațe și ți-l îmbrățișez cu un dor dureros de apăsător.

Uh, îmi umezesc buzele, în ochii tăi îmi privesc moartea. Cea mai dulce dintre toate. Pot să trag ușor cu dinții de buza ta de jos? Nu vreau să te sărut. Mă concentrez asupra pantalonilor. Acel ceva îl vreau în mine. Acum!

Te mângâi pe spate și îmi îngrop nasul în gâtul tău. În seara asta mă droghez cu tine. Îți ling ușor lobul urechii și îți spun: fiecare centimetru din pielea mea tânjește după tine. Lasă-mă să te gust, să te miros, să-mi mângâi sânii de pieptul tău, iar apoi, drept răsplată, o să cobor ușor spre penisul tău deja erectil pe care vreau să-l cuprind cu buzele-mi flămânde, să mă bucur de tăria lui în timp ce îți ascult respirația sacadată.

Limba mea îți răsfață falusul cu precizia unei artiste. Nu te împotrivi, dar nici nu vreau să te predai încă. Te mușc de abdomen pentru a-ți reaminti că plăcerea se naște din durere, tu știi mai bine decât mine. Apoi, printre gemete, îți satisfac în continuare bărbăția. Cu poftă. În clipa asta doar tu contezi…

Când te simt zvâcnind pe limba mea, când ești pe punctul de a ejacula, mă opresc. Îți apuc penisul cu mâna, îi ofer un ultim sărut, apoi îți spun: domină-mă, vreau să faci dragoste cu mine de parcă ar fi prima și ultima dată.

Mă întind pe pat, îmi depărtez picioarele și încep să mă ating, iar tu mă privești. Sunt deja umedă și te invit să intri. Fă-o cu putere. Mă încolăcesc în jurul tău, te zgârii ușor pe spate și te strâng cât pot de tare în mine. Ard pe interior, tremur din toate încheieturile, cuvintele tale îmi îngheață sângele în vine. Taci. Nu-mi mai șopti, vrei să-mi stea inima?! Iubește-mă și taci! Mintea mea percepe totul într-un mod extraordinar. Oare știi ce naști în mine și câtă putere ai asupra mea? Focul se întețește, însă nu e momentul pentru a avea orgasm. Încă nu m-am săturat de tine.

Te sărut cu delicatețe în timp ce cu mâna îți dansez falulsul pe vulva mea. Îmi masez ușor clitorisul cu penisul tău, apoi mă răsucesc pe burtă. Fă ce dorești din mine. Sunt a ta! Te vreau apăsat, în mișcări circulare, rapide, violente. Corpul mi se încleștează, mușc din pernă și te strâng în mine. Ating climaxul, apoi fiecare mușchi din trupul meu devine lichid. Îmi pierd mințile și respirația. În acest moment nimic nu mai contează…

Nu știu să iubesc altfel decât viu și înflăcărat!

 

Cândva o să îmi cumpăr bărbatul pe care mi-l doresc!

Cândva o să îmi cumpăr bărbatul pe care mi-l doresc!

 Eram în club la ziua unei prietene. Când, deodată, îl văd venind la masa noastră de mână cu o gagicuță drăguță.

– Pfff, cine-i acest zeu?! O întreb pe sărbătorită.

Ea începe să râdă și-mi spune:

– Este C., cum, nu îl știi?! Aveam impresia că îl cunoști, ți-am mai vorbit despre el. Este fostul lu’ A. (indicându-mi o fată pe care o știam) și acum e însurat cu mimoza asta. Îți place de el?

– La nebunie! De ce mimoză?!

– Eh, o să vezi tu.

Îi cunosc toți prietenii prietenei mele, însă pe C. nu îl știam și eram absolut fascinată de el. De când l-am văzut mi s-au aprins toate beculețele din corp și toate alarmele. Mi-a plăcut la nebunie. M-a atras atât de tare încât, pentru tot restul serii, am uitat de tot și de toate, de toți bărbații trecuți sau prezenți. Îl doream într-un mod obscen și m-aș fi culcat cu el chiar dacă este un bărbat însurat. În preajma lui n-am avut pic de spirit de conservare.

Tot restul serii mi l-am petrecut privindu-l, admirându-l și provocându-l, însă nici el nu s-a lăsat mai prejos. Mi-a răspuns zâmbindu-mi, făcându-mi cu ochiul, servindu-mă cu vin și fiind aproape neobișnuit de prietenos cu mine. Îmi plăcea de la felul provocator cum dansa până la modul își băga în seamă nevasta botoasă, lipsită de chef și de pasiune, care nu dorea și nici n-avea vreo intenție să se distreze. De ce se însurase cu o tristă?!

Îmi plăceau ochii lui întunecați și vicleni, buzele perfecte pe care i le-aș fi mușcat în cel mai perves mod, spatele lat și umerii de zeu, palmele cu degete lungi pe care mi le imaginam pe pielea mea dornică de el. Îl doream și îl plăcea cu toată ființa mea. Mă imaginam încolăcită în jurul lui, lăsându-mă în voia simțurilor. Mirosea ireal de frumos, iar asta m-a stârnit fantastic. M-a dat peste cap atât de tare încât a doua zi mi-am cumpărat fix parfumul pe care îl folosea el. Bineînțeles că pe mine nu are același efect, însă voiam să-l am și să-l simt pe gâtul meu.

Seara s-a încheiat cu o îmbrățișare strânsă și un sărut pe obraji. Nu l-am mai văzut de atunci, însă nici nu cred că îl voi uita prea curând. A trezit în mine o femeie pe care o credeam pierdută, o femeie pe care am încătușat-o în interiorul meu și pe care vreau să o uit. Este fără scrupule și este capabilă de orice pentru a-și trăi dorințele și pasiunile carnale. De data asta m-am abținut, dar nu pentru că așa am vrut eu, ci pentru că nu era loc de mai mult și tipul, oricât de mult îi plăcea lui flirtul cu mine și cu altele, își vedea de nevasta lui.

Cândva o să îmi cumpăr bărbatul pe care mi-l doresc… pentru o seară, pentru o perioadă sau pentru toată viața. Am obosit să mai caut fericirea sau relația perfectă și deși în prezent am parte de o legătură frumoasă care mă împlinește, măcar parțial, când sunt pusă în fața unor trăiri ca cele pe care le-am descris mai sus, știu că sunt în stare de orice compromis pentru a-mi hrăni această nevoie, aproape de nestăvilit, de a-mi trăi pasiunile și obsesiile până în pragul nebuniei. Pot merge inimaginabil de departe pentru bărbatul pe care îl doresc cu toată ființa mea și dacă am parte de el așa cum mi-l doresc, pot accepta cu ușurință rolul de amantă în viața lui.

Nu știu dacă acest adevăr mă transformă într-o femeie slabă sau puternică, nu sunt neapărat sclava propriilor mele dorințe, nu sunt vreo ahtiată după sex și nici nu tratez bărbații ca pe obiecte pe care trebuie să le posed, însă îmi recunosc slăbiciunile și, uneori, aleg să le trăiesc decât să fug de ele.

Și nu, n-aș cumpăra un bărbat cu bani, pentru că bărbații care îmi plac mie sunt potenți financiar. L-aș „cumpăra” făcând compromisuri și devenind imaginea femeii pe care el și-o dorește. L-aș „cumpăra” vânzându-i visuri, momindu-l cu ceea ce râvnește și seducându-l cu ceea ce nu a putut avea. Știu că astfel aș lua-o pe o pantă teribil de alunecoasă care, la final, m-ar arunca într-un infern inimaginabil, însă pe mine doar trăirile puternice mă fac să mă simt vie. În rest… doar exist.

Și deși e liniște și e bine când „doar exist” și mă las iubită, în adâncul sufletului meu simt lipsa unei iubiri nebunești. Dragostea care arde nu mă face fericită, însă mă trezește la viață și mă face să mă simt puternică. Iubirile de genul sunt ca un drog, cu cât iei mai mult, cu atât te simți mai extaziat, dar ești și mai aproape de distrugere și moarte!

Când îmi pierd mințile, sunt în stare să mor, tocmai de aceea evit astfel de „ispite”. Însă iată, viața ni le scoate în cale fără să le cerem.

Femeile sunt sclavele sexului?!

Femeile sunt sclavele sexului?!

Este absolut minunat să faci dragoste cu bărbatul pe care îl iubești, însă când dai de unul care face sex uimitor, indiferent de sentimentele pe care le nutrește pentru tine, parcă nu prea îți vine să-i dai drumul din mână. Nu-l iubești, dar îl vrei în patul tău și parcă te tentează să construiești cu el o relație pe termen lung. Îl dorești și ai rămas cu gândul la momentele acelea uluitoare. Ți-a sărutat fiecare centimetru de piele, te-a făcut să te simți femeie și ți-a acordat atenția și afecțiunea după care tânjeai.

Te îndrăgostești. Oricât ai fi de puternică sau de indisponibilă emoțional, atunci când sexul este delicios, te îndrăgostești. Îl vrei din ce în ce mai des și mai mult și în toate felurile și modurile posibile și inimaginabile. Și dacă în prima seară n-ai tremurat, după ce ți-ai făcut scenariile în cap și ai rememorat clipele de zeci de ori, ajungi să tremuri în brațele lui. Pentru că știi ce te așteaptă. Pentru că știi foarte bine că el poate nu doar să-ți trezească toate simțurile, ci este capabil să-ți prăjească creierii cu plăcerea pe care o naște în tine cu tot trupul lui.

Asta ne transformă în niște sclave ale sexului?! Și nu, bărbații de genul nu sunt niște vibratoare cu sânge în trotinetă, dar dacă vrei să domini femeia, să îi cotropești mintea și să îi cucerești sufletul, va trebui să o… satisfaci bine! Bine de tot! Nicio femeie nu dă cu piciorul unui bărbat bun la pat. Nu suntem sclavele sexului, însă la cât de complicată-i treaba cu orgasmul, am fi de-a dreptul nebune să alungăm bărbați care ne… „iubesc” pe săturate.

Și uite așa, după o lungă perioadă de abstinență, draga de mine a picat iarăși în mrejele unui bărbat tânăr, care știe neașteptat de multe despre sex. Sinceră să fiu, credeam că le-am văzut pe toate, dar nu… la cei 30 de ani ai mei, încă mai pot fi surprinsă. Și cum eu nu rezist plăcerii, dar mai ales pentru că trebuie să profit de un asemenea creieraș, m-am decis să-l păstrez.

O să îi pun o fundă roșie la gât, imaginară, și o să-l țin pentru sufletul meu, dar mai ales în pentru patul meu. El este un bărbat complet și nu are nevoie de niciun artificiu pentru a-mi da peste cap toate gândurile, însă nebuna-i nebună și întotdeauna vrea mai mult și mai nebunesc. Bineînțeles, am în minte jucăriile sexuale, jocurile erotice și îndeplinirea câtorva fantezii. Imaginația este punctul meu forte, restul le găsesc pe net. Și nu, să nu vă închipuiți că mă gândesc la vreun inel pentru menținerea erecției sau vreun prelungitor pentru penis, însă mă văd purtând o pereche de chiloți cu vibrații, gemând la buza unui pahar cu vin, privindu-l cu perversitate, însă străduindu-mă să ascund de ochii curioși ai omenilor îmbujorarea și tremurul corpului. Oh da, aș fi capabilă să port așa ceva în public, cu mini-vibratorul ascuns în locuri „permise” doar pentru el, i-aș pune inelul-telecomandă pe deget, „obligându-l” să mă vadă cum mă frământ de nerăbdare și plăcere. L-aș atinge pe sub masă și l-aș săruta suav, apoi i-aș șopti că îl doresc la nebunie. Bucurându-mă, „în deplasare”, de acest preludiu incitant, l-aș devora, apoi, pe săturate într-o cameră de hotel străină, unde timpul și inima să-mi stea pe loc. Cu el mi-aș dezlănțui toți demonii.

Și poate că nu avem nevoie de vibratoare performante pentru a ne satisface poftele carnale, însă folosind aceste mici sacrificii, vom da frâu liber fanteziilor, ne vom îndeplini cele mai tainice nebunii și probabil că ne vom apropia și mai mult, vom prinde încredere și ne vom „fura” unul altuia mințile. Cu el mă simt liberă și-aș scoate din dotare toată recuzita de calități, atuuri, „arme” și jucării sexuale. Îmi place și-ncepe să-mi mișune prin sânge, din cap oricum nu pot să mi-l mai scot!

Așadar, deschid sufletul, scot cătușele, dau jos hainele, să fie iubire! Cât cuprinde! La început fizică, apoi sufletească! De stricat relația mă ocup mai târziu. Până una-alta, mă bucur că e! 

Fundul sus, domnișoară!

Mă primești mâine?

Vrei să vii mâine?

Da! Mă primești? Caută un hotel, vin mâine în jur de 12.

E aproape 2 noaptea, acum mă anunți? Când naiba să rezerv așa repede o cameră la hotel?

Ești fată deșteaptă! Folosește Booking-ul, de restul mă ocup eu. Presupun că vrei să mă vezi, nu?

Aaaa, da! Vreau. Ok. Găsesc eu o cameră undeva. Dacă nu găsesc… mă poți lua cu tine.

Hahaha, bună asta. Te iau. Dar știu eu că o să găsești.

Pot să te aștept cu vodkă? Îl întreb eu râzând.

Sigur, pe tine. Dar eu nu pot să beau. Seara plec înapoi.

Bine… ar fi ok să prestezi bine de tot dacă tot vii și pleci ca după o zi de muncă. Opt ore îmi aloci, opt ore o să depui efort, i-am spus eu parcă glumind. Parcă… dar nu glumeam.

Și-am găsit o cameră… deplorabilă… fără chef, așa cum eram și eu. Cenușie. Închisă. Ca pentru sex fără sentimente. Ca pentru futut fără implicații, fără așteptări, fără promisiuni și fără scoateri de ochi. Dar nu-mi păsa. Și nici nu conta. Nu trebuia să îl impresionez și nici să mă străduiesc. Eram doar curioasă. Dornică. Plictisită. Atât.

N-am colindat Booking-ul, am intrat în primul hotel de lângă casa mea.

Aveți o cameră dublă?

Avem! Pentru cât timp doriți?

Pentru o zi de muncă. Opt ore. Dați?

Dăm, dar va trebui să plătiți 24 de ore.

O să plătească. O să plătească cu vârf și îndesat, îi spun eu râzând.

Vodka Absolut era rece, bună, neîndurătoare, exact ca mine. Sucul de portocale zăcea pe fundul unui pahar. Trebuia să-mi treacă greața de mine! Nu l-am lăsat să zacă prea mult timp, mi-am făcut de cap cu sticla de tărie până să ajungă el. Întârziase. N-aveam cum să-l aștept „neconsolată”. Nu-mi plăceau camerele de hotel, cu atât mai puțin alea în care eu aveam să rămân singură.

Mă știa ca pe un cal breaz. Nu punea întrebări. Nu mă certa. Ba din contră, toată situația era în avantajul lui. Voia să vadă o Damă dezinhibată, nu una cu probleme la mansardă, emotivă și apatică. Voia o femeie cu chef, fierbinte, nu una pasivă și plictisită. Voia să fie cu femeia pe care o dorea de foarte mulți ani. Hmm, cât timp pierdusem fiind doar cunoștințe?! Mult!

Sunt în camera 307. Ușa e deschisă. Deja am început sticla de vodka. Din nefericire pentru tine n-am glumit.

Nu mi-a răspuns, pentru o clipă am crezut că se răzgândise, asta mă determină să mă dezbrac. Aveam de gând să mă îmbăt și să mă culc. Nu mă grăbeam nicăieri. Am tras draperiile, era prea soare, am deschis televizorul, am dat muzica destul de tare pentru o cameră de hotel cu pereții subțiri, și m-am dezbrăcat păstrând pe mine doar chiloții și sutienul de un alb impecabil, așa cum nu avusesem vreodată sufletul. M-am suit în vârful patului cu sticlele lângă mine, mi-am apris o țigară și am început să fumez ca un turc. Mi-ar fi plăcut să fi fumat CU un turc

Hei, am ajuns, am venit să-ți fac un copil, îmi zise el trântindu-se lângă mine în pat. Era mai bucuros decât puteam eu să suport…

După toată povestea am crezut că Făt-Frumos o să fugă de mine ca dracul de tămâie, dar n-a fost așa. Din nou am primit confirmarea că o femeie pilită este ca un loz câștigător în mâna unui bărbat. Cred că orice mascul ar trebui să se culce cu o femeie băută cel puțin o dată în viața lui, mai ales dacă tipa e îndrăgostită de el. În astfel de condiții realitatea întrece cu mult orice vis sau fantezie.

Nu spun că toate femeile sunt brici în pat atunci când beau, iar eu clar nu eram îndrăgostită, însă haideți să recunoaștem, pe beție senzațiile și trăirile sunt mai vii, mai accentuate. Timpul chiar pare să se oprească. Rușinea, teama, vina, toate pălesc, toate sentimentele negative se risipesc.

Mă cunoșteam. Știam că sunt de speriat dacă beau. De aceea o și făcusem. Ca să-mi adorm conștiința. Voiam să-mi dezleg mintea și limba. Mai ales limba. Știam că voi fi de nerecunoscut. Nici nu-mi doream să mă iubească, voiam să mă smulgă din fanteziile pe care le trăiam. Voiam să mă arunce cu capul în nori și cu picioarele-n tavan. Atât.

Să nu-mi intri în mâini dacă beau și să nu-mi ieși din grații cu vodka lângă mine, dragule.

Nici nu plănuiesc să-ți intru în mâini, îmi zise el râzând. Ci între picioare, hai, fundul sus, domnișoară, lasă țigara!

Datorită sau din cauza lui…

Datorită sau din cauza lui...

Imaginează-ți doi îndrăgostiți într-un pat. Sau nu, și mai bine, imaginează-ți doi tineri care încă nu sunt îndrăgostiți, dar care sunt extrem de atrași unul de altul, aparent dispuși să investească într-un viitor comun. Se iubesc. Fac dragoste de fapt. Mușchii li se contractă de parcă ar ridica de zece ori greutatea trupurilor lor, respirațiile le sunt superficiale și sacadate, pupilele lor sunt dilatate, maxilarele încleștate, încheieturile strânse, iar inimile lor bat cu o putere de parcă urmează să explodeze. Nu se luptă, simt plăcerea. Dacă orgasmul nu ar fi atât de plăcut, probabil că existența oamenilor s-ar fi încheiat cu mii de ani în urmă.

Repet, fac dragoste, nu o să detaliez cum. Sublimul nu poate fi descris. În timpul orgasmului ea se trezi spunând:

Te iubesc!

El o privi cu ochii mari, îi sărută gâtul, apoi îi inundă interiorul cu propria-i sămânță sănătoasă. Imediat după acest eveniment, uluitor pentru amândoi, când ea nici nu își reveni în fire încă, o luă de mână, o ridică din pat și o dădu afară pe ușă, așa goală cum era. Nu avu nici bunul simț de a o lăsa să se spele de el, n-o lăsă nici măcar să se îmbrace. O dădu pur și simplu afară, pe strada pustie unde locuia el de ani buni.

Văzându-se afară, goală, simțindu-se deodată umedă, murdară și singură, încercă să-și acopere sânii și zona intimă. Era năucită. Nu înțelegea ce căuta în fața ușii lui. De ce o dăduse afară și de ce așa, de ce dezbrăcată, de ce într-un mod atât de crud și de violent?! Începu să îi bată cu putere în ușă, să îl strige, să îl roage să o primească înapoi însă nu primi niciun răspuns. De parcă el nu mai era înăuntru.

După ce îi bătu minute în șir în ușă, plângând în hohote și implorându-l să îi dea drumul, se lăsă pe vine, rezemată de ușa lui, și începu să plângă și mai tare. Se întreba: Unde am greșit? Ce am făcut? Ce n-am făcut bine? De ce se poartă așa? Nu îl mai recunosc. Nu e el! Ce s-a întâmplat cu el? Unde e el, cel pe care îl iubeam? Cine mi l-a luat? Dar în zadar își punea o mie de întrebări. El nu mai era același și nu o mai simțea la fel și nici ea nu avea să rămână neschimbată.

Trecând de la o stare la alta, ca o femeie rănită și confuză, încercă, fără niciun rezultat, să îl facă să-i deschidă ușa. Orice om are dreptul la trei încercări. O dată îl imploră, o dată îi ceru scuze pentru ceea ce făcuse greșit sau nu făcuse îndeajuns de bine, iar ultima oară îl jigni și îi reproșă vrute și nevrute, bătându-i cu picioarele în ușă. Dacă l-ar fi avut în fața ochilor, probabil că l-ar fi lovit. Sau poate l-ar fi îmbrățișat respirând ușurată Dumnezeu știe! N-avea să afle vreodată cum ar fi putut reacționa dacă el i-ar fi deschis.

În acel moment era înnebunită de supărare, era furioasă. Nici nu mai conta că era goală, la fel se simțea și pe interior. Strada ar fi putut să fie intens circulată, nu i-ar fi păsat. Pustiu cum era locul unde locuia el, la fel se simțea și ea. O vreme îl așteptă acolo. Ceva în sufletul ei încă o făcea să spere. Se așeză jos, pe preșul din fața ușii lui, ghemuită. La ce spera? Nici ea nu știa! Spera ca el să iasă din casă, din ascunzătoare. Spera să-l mai privească o dată în ochii. Să vadă dacă în interiorul lui se mai afla vreo frântură din bărbatul pe care îl iubise și de care se îndrăgostise nebunește cu luni în urmă. Dar el nu apăru și deodată strada se umplu cu oameni.

Unii au încercat să o ridice de jos, alții au vrut să o învelească, cei mai mulți i-au dat șervețele, o vedeau că plânge și suspină, îi citeau tristețea din privire. Însă ea îi refuză pe toți. Nu voia să primească nimic de la nimeni, nu voia să vorbească cu nimeni și nici nu îi păsa că o vedeau atât de sfârșită. Într-un final încetă să-l mai aștepte. Ce avea să mai aștepte?! El părea că intrase în pământ. Cu siguranță nu voia să mai dea ochii cu ea, nici măcar s-o mai audă. Așa că se ridică, își șterse lacrimile de pe obraji, își netezi părul, își îndreptă spatele și plecă.

Plecă printre străini, cu sânii fermi la vedere, cu pielea încă mirosindu-i a el. Lumea din jur îi părea mai vitregă decât niciodată. Toți se holbau la ea, la femeia tristă și goală de pe stradă. Își pierduse încredere în oameni. Dar nu își pierdu încrederea în ea însăși. Cu cât făcea mai mulți pași, cu atât era mai convinsă că în viitor n-avea să mai treacă niciodată printr-o astfel de dezamăgire. De ce? Pentru că nu avea să mai dea voie niciunui bărbat să o dezbrace în asemenea hal, să o deposedeze de orice fărâmă de voință, să-i fure respectul de sine și siguranța zilei de mâine. Femeia din patul lui fusese una, cea de pe stradă era cu totul alta. O femeie nouă! Puternică datorită sau din cauza lui!

Ultima dată… mai ceva ca prima dată…

Ultima dată… mai ceva ca prima dată… 

Ultima dată… mai ceva ca prima dată. De când îl aștepta. De când îl dorea. De când i s-ar fi dăruit. De mult. De prima dată. Din prima clipă după ce plecase. Și acum, în sfârșit, erau acolo. Amândoi. Fără trecut, fără viitor. Doar prezentul și o cameră ce urma să fie numai a lor.

Îl privea, pentru un moment doar atât își dorea, să-l privească și să-i atingă chipul cu vârful degetelor, de parcă urma să-l vadă pentru ultima dată. Cu vârful degetului inelar îi atinse sprâncenele, nasul pe toată lungimea lui, buzele, apoi își trecu buricul degetului pe barba lui care cu câteva luni în urmă o gâdilaseră pe tot corpul. ÎI sărută ochii ușor, aproape insesizabil, îi sărută fruntea cu delicatețe, apoi își lipi obrazul stâng de obrazul lui drept. Tot ce făcea era să își petreacă mâinile după gâtul lui și să-i inspire parfumul. Mâinile lui alunecară pe fundul ei, trăgând-o mai aproape de pieptul lui puternic. Pentru o secundă îl privi în ochi, apoi începu să își mângâie buzele de ale lui, fără să îl sărute însă cu adevărat. Pofta o cuprinse, închise ochi și începu să-l sărute cu nesaț. Cu el se simțea întotdeauna lacomă și egoistă. Îl dorea cu toată ființa. Tânjea după sărutările și atingerile lui.

Trupul începu să-i tremure atunci când el, printre sărutări, o întoarse cu spatele. El stătea pe pat, ea în picioare, cu spatele la el. Pe sub tricoul larg îi desfăcu închizătoarea din față a sutienului și începu să o mângâie pe sâni, fără să o dezbrace însă. Sfârcurile i se întări. În acea clipă el o lipi cu spatele de pieptul lui, îi desfăcu cureaua blugilor, nasturele din metal rece, lăsă fermoarul în jos și își petrecu degetele între coapsele ei. Fără să-și dea seama începu să geamă. Își lăsă blugii în jos, la glezne, dezbrăcă tricoul de pe ea și aruncă sutienul prin cameră, iar el o așeză în brațele lui. Spatele îi era lipit de el, îi simțea respirația caldă la ureche. Mâinile lui o descopereau din interior spre exterior. Își lăsă capul pe spate pe umărul lui, iar el o sărută pe gât, o mușcă de umăr și continuă să îi frământe sânii cu o mână, iar cu cealaltă, trăgându-i chilotul într-o parte, o frământa când cu delicatețe, când apăsat, între coapse. În brațele lui părea atât de mică, atât de vulnerabilă și deschisă. Degetele lui lungi reușeau să o incite și să o excite fantastic.

Vrând să fie a lui în acel moment, se ridică, îi trase tricoul de pe el, îi desfăcu pantalonii cu repeziciune, îl mușcă de buza de jos, apoi ridicând de fund în sus, îl dezbrăcă complet. Doar că el nu îi dădu voie să preia controlul și iarăși o trase cu spatele în brațele lui. Penisul lui era erectil, tare și puternic așa cum îi plăcea ei. Încă avea chilotul pe ea, însă asta nu îl împedică să o penetreze pe lângă ața bikini-ului de culoare albă. Intra și ieșea ușor din el. Cu mâinile se sprijinea de genunchii lui, lăsându-se învăluită de tăria lui. Îi frământa sânii și îi săruta spatele, iar ea, în cercuri perfecte, îl primea cu tandrețe. Deodată o apucă cu putere de șolduri, preluând ritmul și intensitatea mișcărilor. Parcă erau făcuți unul pe măsura celuilalt. Când era pe punctul ca focul să o învăluie, o dădu la o parte, așezând-o lângă el pe pat. O eliberă din strânsoarea chilotului cu o dexteritate greu de închipuit. Ar fi țipat la el, atât de tare se enervă când el îi fură orgasmul care urma să îi învăluie interiorul cu un val de plăcere inimaginabilă.

Stăteau întinși unul lângă, încă gemea, încă respira greu. Se sărutau cu pasiune, iar el începu să-i descopere trupul cu mâinile și buzele. Se așeză deasupra ei, iar ea începu să îl zgârie pe spate, trăgându-l cu picioarele mai aproape de ea. Văzând că el tot îi ocolește interiorul, îi apucă bărbăția cu mâna și începu să o mâgâie de clitorisul ei fierbinte. Și-au zâmbit și atunci el se lăsă în ea, apăsându-se din ce în ce mai adânc îl strângea înăuntrul ei cu toată ființa. Plăcerea și extazul pe care și-l provocau unul altuia era atât de intens, încât vocea ei începu să răsune între pereții acelei camere. Când îl mușcă de umăr și îl apăsă cu mâinile pe fese, ea se lăsă pradă orgasmului, inima îi bătea cu putere, apoi o urmă el. Pentru câteva minute rămaseră așa, unul în brațele celuilalt, încercând să-și recapete ritmul normal al respirațiilor.

Fetiș pentru bărbații cu barbă…

Când l-a văzut și-a spus pentru a nu știu câta oară – este un bărbat frumos, iar faptul că purta barbă era, evident, un atuu în plus pentru a-i stimula imaginația. El nu știa, însă ea dintotdeauna avusese un fetiș pentru bărbații cu barbă. Abia aștepta să-i simtă barba pe piele, să o gâdile în cele mai ascunse locuri. Ochii lui parcă ardeau ardeau de dorință. Era vizibil excitat, iar ei îi plăcu fantastic să se știe atât de dorită. Ea trezea în el ceva ceva știut doar de ei doi. Zâmbetul lui copilăros și sincer o făcea și pe ea să zâmbească. Îi dădea o stare de bine, emoțiile au dispărut instant și tot ce își doreau era să se devoreze unul pe altul.

Și s-au devorat și-au unit trupurile și plăcerea au făcut-o încet și tandru. Pentru câteva ore ea uită de tot, uită trecutul și prezentul. Dimprejur nu se auzea niciun sunet, doar gemetele ei mai ridicate și respirația lui sacadată. O excita prin fiecare por. Era un bărbat viril, bărbăția lui o stârnea, îi plăcea să îl simtă în ea, mai ales atunci când intra și ieșea cu putere. Cu el simțea că nu se mai satură. Oh, și cât îi plăcu să-i simtă buzele pe tot trupul. Nici nu vă imaginați ce senzația plăcută este atunci când un bărbat își plimbă barba, buzele și limba pe gât, pe sâni pe tot corpul unei femei. Știa că era un bărbat plin de surprize, însă îi plăcea la nebunie faptul că era atât de drăgăstos cu ea.

Femeia a atins momentul de apogeu atunci când el „îndrăzni” să-i facă acel sex oral pe care nu îl va uita mult timp de aici încolo. Fiecare bărbat din viața ei fusese ținut minte din punct de vedere intim datorită unor calități sau din cauza unor defecte. El va fi ținut minte ca fiind bărbatul cel mai priceput la sex oral. Imaginează-ți o femeie extrem de excitată, întinsă pe un pat, într-o cameră de hotel străină, și un el cu barbă, făcându-i cel mai tare sex oral, ever. Picioarele ei erau așezate pe spatele lui, iar el o „gusta” cu o poftă nebună. De parcă niciodată nu mai atinsese un interior mai delicios. La început încercă să-l privească, ceva o înnebunea văzându-l între picioarele ei, însă în scurt timp se lăsă pe spate, simțind cu toată ființa degetele lui buzele lui limba lui și mai ales barba pe carnea ei moale. Modul în care o atingea era fantastic de plăcut. Se pricepea de minune. Alterna ritmul, alterna presiunea pe care o exercita alterna mișcările „dansul” pe care el îl făcea cu limba era înnebunitor.

S-a lăsat pradă plăcerii și l-a lăsat să îi ofere un orgasm uimitor care atunci i-a clocotit sângele în vene. În acea clipă încercă din răsputeri să-și înăbușe gemetele care prindeau glas din ce în ce mai tare, nu voia să se dea în spectacol oricât de tare i-ar fi plăcut să țipe. Șoldurile ei se frământau sub chipul lui, spatele i se arcuia și tot ce voia era să simtă acel orgasm invadându-i tot trupul. Își mușca buzele și îl mângâia pe păr. În plină zi se oferi unui bărbat pe care îl plăcea și care avea să-i rămână în memorie ca fiind tipul frumos și cu barbă care făcea un sex oral ca niciun altul.

Oh, da, se pare că avea un fetiș pentru bărbații cu barbă. Acum era convinsă!