Cu el am cunoscut dragostea

Colecționara de Secrete – Capitolul: Cu el am cunoscut dragostea, de la el a început totul.

Oare cum aș putea descrie un bărbat pe care l-am iubit cândva, care știu sigur că m-a iubit, care m-a ajutat, m-a susținut și m-a schimbat în bine, însă amintirile au devenit vagi?! Cum aș putea să încep acest capitol cu și despre el? Mi-e ciudă că am uitat atât de multe din momentele noastre frumoase, vibrante, unice. Îmi pare rău că tocmai amintirile cu el au început să se stingă. De ce frumosul tinde să pălească, iar durerea și amintirile dureroase rămân veșnic vii, prezente și de neuitat?! Nu o să înțeleg niciodată cum poate omul să uite binele, dar nu uită niciodată răul care i s-a făcut. De ce întunericul arde mai adânc decât lumina? Complicată este mintea omului. În loc să păstrăm doar ceea ce a fost frumos și bun, pe creier ni se întipărește mult mai pregnant suferința care ne-a fost pricinuită. Cum putem inversa aceste coordonate atât de egoiste?

Dar el nu m-a făcut să sufăr. Nicio clipă. Nicio secundă. Niciodată. A avut o influență atât de benefică asupra mea încât astăzi pot să afirm, fără nicio urmă de îndoială, că de la el a început totul. El a fost primul om de referință care m-a motivat și datorită căruia am descoperit ce vreau să fac cu viața mea, astfel încât să las o dâră în urma mea. Datorită lui, pentru că am pășit cu încredere pe drumul indicat de el, un drum greu și sinos, am reușit să-mi găsesc vocația. Oare câți dintre noi pot spune că și-au identificat vocația? Eu pot. Pentru că am trecut prin tot felul de transformări și acțiuni care m-au condus aici. Exact în locul unde sunt astăzi și de unde voi pleca mâine, pentru că voi înainta și mai mult. Nimic nu mă poate opri din evoluția mea, iar el m-a învățat că pot fi de neoprit dacă scopul meu este nobil și faptele mele sunt drepte.

Sunt moment când încă mă gândesc la el cu drag. Din când în când îmi revine în minte. Uneori ne mai intersectăm „privirile” pe facebook și îi zâmbesc fără să mă vadă. El a rămas același om bun și blând, același bărbat extraordinar, același suflet minunat. Orice voi scrie despre el de acum înainte, simbolizează prea puțin față de ce a reprezentat el pentru mine. Vocabularul meu este prea sărac pentru a-l descrie și nu există propoziții suficiente care să creioneze magia lunilor pe care le-am petrecut cu el. A avut o influență puternică asupra mea și îmi dau seama că el a schimbat complet cursul vieții mele. Oare ce s-ar fi ales de viața mea dacă nu l-aș fi cunoscut pe el?

Au trecut mai mult de zece ani de când s-a întâmplat povestea noastră și totuși el încă este parte din mine. Este undeva, acolo, ascuns în sufletul meu și este învăluit de respect, admirație și recunoștință. Îl respect pentru răbdarea pe care a avut-o cu mine. Îl admir pentru toată bunătatea pe care mi-a oferit-o dezinteresat. Și-i sunt recunoscătoare pentru că m-a călăuzit într-un moment al vieții în care habar n-aveam cine sunt, de unde vin și încotro aveam să mă îndrept. Recunosc, că l-am iubit! Oh, Doamne cât am putut să îl iubesc. L-am iubit cu patimă, efervescent, viu, nebunește, ridicol și copilărește. Aș fi fost capabilă să fac orice pentru a fi cu el, chiar dacă aveam doar șaptesprezece ani, iar el se afla la sute de kilometri depărtare de mine.

L-am cunoscut într-o seară de vară, pe internet, într-un moment în care abia îmi convinsesem mama să mă lase la un Long Night la Internet Cafe-ul din cartier. La vremea aceea nu aveam calculator, nici acces la internet. Singura cale de a interacționa cu oameni din alte orașe era să merg la Net Cafe, unde plăteam un leu pe oră sau cinci lei pe noapte. Acea seară cred că a fost una din cele mai norocoase nopți pe care le-am trăit vreodată. Cei cinci lei pe care i-am cheltuit la internet, au fost banii pe care i-am investit cel mai bine pentru mine, viața mea și viitorul meu. Chiar dacă după el au urmat o mulțime de greșeli, pentru că de vină a fost febra vârstei și dorința de a trăi toate nebuniile posibile, m-am întors la calea pe care mi-o arătase el și-am devenit cea care sunt astăzi. Cu cinci lei am reușit să-mi „cumpăr” tot ce-mi lipsea la vremea aceea respect de sine, stimă de sine, încredere, iubire, putere  Dragostea a făcut minuni în cazul meu și m-a schimbat în bine.

Sharing is caring!