Depresia ta e o molimă de care suferim amândoi!

Depresia ta este o molimă de care suferim amândoi

Depresia ta e o molimă de care suferim amândoi! Depresia ta mă doare, mă chinuie și îmi fură nopțile de somn! Se spune că iubirea vindecă, nu și a mea! Nu în cazul tău. Adevărul este că nu te pot alina și dacă nu am puterea de a te alina, înseamnă că nu te pot face fericit.

Dacă nu te pot face fericit… sunt și eu nefericită, să știi. Pentru că depresia doare. Și nu te doare doar pe tine, cel depresiv, mă doare și pe mine, cea care te iubește și îți poartă de grijă. Depresia nu te afectează doar pe tine, ci pe toți cei din jurul tău. Cine te iubește, suferă. Mamă, tată, frate, soră, prieten, iubită, amantă… indiferent cine… cine te iubește, suferă. Și asta nu pentru că tu îi faci să sufere, ci pentru că depresia ta este ca o molimă care împânzește și acaparează toate persoanele din jurul tău.

Spiritul nu ne abandonează niciodată în suferința noastră și nimeni nu suferă singur. Cel care jelește „de unul singur” este înconjurat și îmbrățișat de către o familie ocrotitoare, de ghizi spirituali, îngeri și ființe care au plecat, a căror dragoste pentru noi este transcendentă. Corpurile mor, iubirea nu moare! (din cartea Suflete Curajoase de Robert Schwart)

Depresia ta este o molimă de care suferim amândoi!

Să n-ai impresia că suferi „de unul singur”, suferim și noi cu tine! Ne doare și pe noi! Doar că depresia ta ne împiedică se ne apropiem. Depresia ta este nimicitoare, dacă pe tine te distruge, pe noi ne toacă mărunt. Depresia ta ne respinge. Depresia ta este violentă și nedreaptă. Depresia ta ne îndurerează și ne face să ne simțim neputincioși. Depresia ta ne umple de furie și urlăm pe interior. Tu știi? Dacă am avea o putere, ți-am lua de pe umeri întreaga povară.

Ai impresia că nimeni nu te vede? Crezi că te mai poți preface mult? Ai impresia că nimeni nu te cunoaște?! Crezi că nimănui nu-i pasă?! Te înșeli. Tuturor ne pasă de tine, doar că suntem neputincioși în fața depresiei tale. O ții atât de strâns de gâtul tău încât te-a orbit. Tu nu mai vezi, nu mai auzi și nu îți mai pasă. Dumnezeu cu mila, nu-i așa?! Dacă de tine nu te doare sufletul, ai încetat să îți mai pese și de noi?!

Aș putea spune că nu e vina ta că suferi, însă aș minți. Alegerile tale te-au condus aici. Unele alegeri au fost nesăbuite, altele așa au fost să fie. Nu te învinovățește nimeni pentru ce ai săvârșit, însă asumă-ți responsabilitatea pentru prezentul tău. Asumă-ți responsabilitatea pentru viitorul tău, iartă-te și mergi mai departe. Iar dacă nu poți de unul singur, cere ajutorul! Sunt aici! Suntem aici și vrem ca împreună cu tine să învingem suferința, chinul și deznădejdea în care te afli.

Depresia ta este un ștreang cu care ne spânzuri pe amândoi!

Aproape că ai aruncat armele la podea și te-ai predat în fața deznădejdii. Acum așteaptă-te ca depresia să te tăvălească prin toată mocirla asta care îți provoacă atâtea răni și te seacă de puteri. Dacă vrei să renunți la ceva, trebuie să renunți la ego și să te desprinzi de trecut. Doar iertarea și acceptarea te vor scăpa din ghearele depresiei.

Te autosabotezi. Te chinui. Te jignești. Te umilești. Te urăști. Ești furios pe tine însuți. Ești incapabil să te ierți. Până când toate acestea? Încetează să îți mai bați joc de tine. Încetează să îți mai irosești viață. Încetează să mai înaintezi în acest proces prin care te sinucizi puțin câte puțin în fiecare zi. Nu poți? Cere ajutorul!

Depresia ta este o molimă de care suferim amândoi!

Dacă vrei să învingi ceva pe lumea asta, începe cu depresia! Startul e acceptarea situației, apoi iertarea de sine! Prin voință vei ajunge să te reîndrăgostești de tine, să te iubești și să te prețuiești. Însă pentru aceste lucruri, ai un drum în față pe care trebuie să îl parcurgi. Mai lung sau mai puțin lung. Întrebarea mea este, vrei să mergi cu mine în această călătorie a vindecării de sine? Mă lași să îți fiu ghid, conștiință, prietenă și om care te iubește și-ți vrea binele? Dacă nu… îți spun că depresia ta ne va înjunghia în continuare pe amândoi și nu-mi doresc să aflu de pe Facebook că nu mai ești! Nu vreau să trec prin ce treci tu! Ai fi capabil să-mi faci asta?! Te rog să nu…

Sharing is caring!