Îl urmărești obsesiv?

Îl urmărești obsesiv? Dacă ești nevoită să îl hărțuiești nu prea e bine!

Aseară am văzut comedia romantică All about Steve, cu Sandra Bullock și Bradley Cooper. Pe scurt, Mary (Sandra Bullock) se îndrăgostește nebunește de Steve (Bradley Cooper), numai că sentimentul nu este reciproc, iar ea ajunge să îl hărțuiască teribil pe bietul om. Pe tot parcursul filmului, Mary încearcă din răsputeri să îl convingă că ea este sufletul lui pereche, însă nu reușește. După o serie de peripeții amuzante, ea înțelege că el nu o va iubi și renunță la el. Filmul se încheie cu următoarea replică:

„Dacă iubești un om, dă-i libertate. Dacă trebuie să îl hărțuiești înseamnă că nu ți-a fost menit. Să nu te schimbi niciodată de dragul cuiva. Caută un om la fel de normal ca și tine.”  

Ce-i drept, Mary era puțin cam nebună și exagerată, însă majoritatea femeilor suntem aidoma ei atunci când ne îndrăgostim de bărbatul neporivit. Când ne pică pata pe un om, foarte greu renunțăm la el. Ba mai mult decât atât, ajungem să facem lucruri pe care în mod normal nu le-am face nici în ruptul capului pentru cineva.

Foarte puține femei recunosc însă, atunci când ne îndrăgostim nebunește de un bărbat sau când simțim că ceva nu este în regulă, ajungem să urmărim obsesiv acel bărbat. Mary a avut îndrăzneala să mergă după el din oraș în oraș. Noi, femeile obișnuite din viața reală, urmărim activitatea online a bărbatului. Fie pentru că suntem curioase sau din cine știe ce motiv, la un moment dat toate femeile se transformă în detectivi.

Nu există femeie care să nu fi întins nici măcar o dată o capcană. Care să nu fi aruncat nici măcar o „momeală”. Care să nu fi verificat conturile lui de socializare, pe ale fostelor sau pe ale prietenilor. Sunt femei care cer parolele telefoanelor, ale căsuțelor de e-mail și așa mai departe. Motivul? Prea multă iubire, neîncredere, nesiguranță, teamă, orgoliul sau dragoste transformată în obsesie. Oricât de rușinos ar părea, se întâmplă. Ni se întâmplă. În capcana obsesie nu pică doar femeile, ci și bărbații. Mulți dintre noi stăm cu ochii pe facebookul actualilor sau foștilor din motive mai mult sau mai puțin întimeiate.

Însă există o certitudine, atunci când ajungi să urmărești obsesiv pe cineva, aceea nu este dragoste. Nu este dragoste împărtășită. Te lupți cu morile de vânt. Încerci marea cu degetul și te zbați ca peștele pe uscat. Nu este sănătos și nici nu este indicat să te chinui astfel. Poate că primești adevărul, însă și dacă îl ai și nu poți face nimic cu el, cu ce te ajută?! Cu nimic!

Și să nu neglijăm un aspect important, dacă el sau ea află că îl/o urmărești, se va simți hărțuit chiar dacă intenția ta nu este aceea de a-i face rău, ci pur și simplu de a-l simți mai aproape sau pentru a te asigura de anumite lucruri. Și dacă se simte hărțuit, va fugi mâncând pământul. Niciunui om nu-i place să știe urmărit deși, ca să fim sinceri, cu toții am urmărit cândva pe cineva. Numai că văzându-se în postura „hărțuitului”, nu e la fel de plăcut și de admisibil ca atunci când el însuși era „hărțuitorul”. Mulți oameni uită de unde au plecat și sunt intoleranți cu atitudinile și acțiunile pe care în trecut le realizau chiar și ei. Însă ăștia-s oamenii! Nu poți cere cuiva să accepte „urmărirea obsesivă”, chiar dacă el însuși a fost un „urmăritor obsesiv”.

Ține minte, dacă iubești un om, dă-i libertate. Dacă trebuie să îl hărțuiești înseamnă că nu ți-a fost menit. Să nu te schimbi niciodată de dragul cuiva. Caută un om la fel de normal ca și tine.

P.S. Poate că asta trebuie să facem, să căutăm nebuni aidoma nouă! 🙂

Ai urmărit vreodată pe cineva? Online sau offline!

Sharing is caring!