L-am înlocuit cu amantul ideal

Hai să ne plimbăm.

Unde?

Oriunde vrei tu. Spre paradis, spre fericire, acolo unde nu există dezamăgiri, iubiri pierdute, doruri, adevăruri nespuse, minciuni regretate sau neîntâmplări. Haide să plecăm.

Cel mai mult îmi place să conduc fără vreo destinație anume. Am permis de conducere de aproape o lună și deja am devenit una și aceeași „entitate” cu mașina mea. Când sunt la volan uit de tot. Nu mai sunt eu, nu mai sunt nici Dama Fără Secrete, nici femeia atotștiutoare, nici fetița credulă, nici cea încă îndrăgostită de el. Nu mai am memorie. Nu mă mai gândesc la trecut și nici nu mai tânjesc după un viitor glorios. Mă eliberez. Mă transform în libertate pură. Niciodată nu m-am simțit mai liberă ca acum, iar inima mi se umple de o bucurie unică. Acum nu mai există granițe. Toate barierele au picat.

Probabil că mașina m-ar duce la el dacă ar ști unde se află, însă ea nu-i cunoaște urmele și probabil că nici nu o să i le afle vreodată. Dar știi, n-a fost așa de la început. Șofatul nu mi s-a părut floare la ureche. Am trecut prin toate stările posibile: teamă, nesiguranță, furie, dorință, patos, îndârjire, euforie, bucurie, etc..

Ai văzut și tu cum se simte atunci când îți dorești un om cu ardoare, dar nu îl poți avea pentru că se împotrivește sau pentru că soarta e potrivnică. Îl vrei cu toată ființa, îl visezi, îl venerezi, te chinui, te străduiești, nu știi ce să mai faci ca să fie bine. Ai vrea să renunți la el și totuși ceva nu te lasă. Îți pierzi mințile din cauza acelei dorințe apăsătoare. Și uite așa, pasiunea devine mai puternică decât orice altă nemulțumire. Preferi să-ți fie frică, dar să mergi înainte decât să abandonezi călătoria cu omul pe care îl vrei cu toată ființa. Și să recunoaștem, te simți ca pe teren minat până când prinzi încredere în tine, până când înveți să domini, până când îi afli plăcerile și slăbiciunile și înveți să-l iubești așa cum îi place lui. Când a devenit dependent de iubirea ta și nu mai știe cum e traiul fără tine și nici nu-și mai dorește să descopere lumea care se află mai departe de tine, înseamnă că l-ai sedus, este al tău cu fundiță roșie.

Exact cum femeile se străduiesc să îmblânzească bărbații, să-i înșeueze pentru a-i iubi incredibil, toată viața, la fel este și șofatul. La început este o luptă cu propria dorință și ambiție. Întâi înveți mașina astfel încât să devii una cu ea, apoi înveți să stăpânești șoseaua astfel încât să transformi orice drum într-o adevărată călătorie a frumosului. La început mașina nu te ascultă prea bine și parcă nu te vrea, iar șoseaua ți-e vitregă. Dar cu cât insiști și exersezi, cu atât călătoria devine mai incitantă și mai excitantă.

De asta iubesc să conduc, pentru că mă eliberez, pentru că mă simt în siguranță, pentru că mă simt de parcă aș fi cucerit deja bărbatul visurilor, cel lângă care  chiar sunt femeie, o femeie fericită. Autoturismul meu a devenit amantul ideal, bucuria de a șofa este orgasmică. Plăcere orgasmică, genul acela de plăcere pe care puțini bărbați pot să o trezească într-o femeie. Știți voi, toate gemem, dar câte mimează și câte au orgasm pe bune? :)))))

De ce aș mai vrea sex când viteza îmi eliberează în corp o cantitate imensă de adrenalină?!  Se pare că am învățat să-mi produc singură hormonul fericirii și ce satisfăcută sunt. Am știut că îl pot înlocui cu o mașină mov, iată că am avut dreptate! 🙂

Sharing is caring!