Libertatea ta este imaginară, iubitule!

Libertatea ta este imaginară, iubitule!

Plimbă-te de mână kilometri întregi cu oricine vrei. Dansează până îți ard tălpile cu oricine îți poftește inima. Joacă-te în părul lung și blond al oricărei domnișoare. Aventurează-te în lume cu orice curajoasă. Înoată un ocean întreg alături de oricare altă femeie. Sări cu parașuta ținând în brațe orice fată cu picioare lungi și puternice. N-am nevoie de toate acestea pentru a fi cu tine. Nu-mi limitez dragostea în funcție de ce îți pot oferi și ce nu îți pot dărui.

Cu mine să te prindă dimineața vorbind. În mine să ai încredere oarbă. Mie să-mi încredințezi secretele și temerile tale. Eu să fiu prima persoană la care alergi atunci când ți-e greu, dar mai ales când ești fericit. Cu mine să-ți dezbraci sufletul, nu doar trupul. În mine să te pierzi în fiecare seară. Pe mine să mă iubești cu mintea, sufletul și corpul. În brațele mele să dormi cel mai bine. Cu mine să râzi cu poftă. În ochii mei să-ți vezi strălucirea. Alături de mine să fii copil, bărbat, prieten, iubit, amant, frate sau părinte. Eu să trezesc în tine tot ceea ce este mai bun. Să-ți fiu inpirație, sprijin și motivație. În brațele mele să n-ai griji. Pielea mea să te facă să tresari. Eu să-ți domin demonii și tot eu să-ți chem îngerii alături. Eu să-ți fiu flacăra din pat și liniștea din suflet.

Iar ceea ce nu îți voi putea oferi eu, ai voie să iei din altă parte, de la altă femeie, dintre alte coapse, din altă inimă.

Și totuși să nu-ți placă liniștea deplină, pentru că eu sunt mai spumoasă decât orice furtună. Nici mie nu-mi place viața făcută din lapte și miere. Mi-e greață de dulce. Nu-mi plac alinturile, lingușelile și sărutările siropoase. Prefer să-mi sângereze buzele în urma unor sărutări violente decât să mă atingi cu respect sau timiditate. Prefer buzele cu gust de tutun și vin roșu decât cele ce au gust de mentă. Prefer brațele care mă strâng cu putere, decât cele care mă ating cu sfială. Prefer un bărbat care să-mi sfâșie sufletul, dar care să mă iubească intens, decât unul lângă care să îmbătrânesc, dar cu care nu-mi voi trăi niciodată pasiunile care îmi ard pielea de la interior spre exterior.

Mi s-a spus că sunt capabilă de orice compromis, oricât ar fi de mare, pentru a-mi îndeplini fanteziile. Este adevărat, dar tu nu știi acest lucru. Încă nu ți-ai dat seama că nu sunt atât bună și de puternică așa cum îți imaginezi tu. Nu sunt o martiră. Nu îmi sacrific fericirea pentru a ta. Doar am răbdare. Mă conving că te vreau pe termen lung și aștept să vezi că oricâte femei ai savura, de oricâte experiențe te-ai bucura, oricât de aventurier ai fi sau oricât de teamă ți-ar fi de un angajament, noi doi s-ar putea să ne potrivim mai bine decât îți închipui.

Libertatea ta este imaginară, iubitule! În realitate mă încolăcesc din ce în ce mai mult în jurul tău și sunt din ce în ce mai puțin determinată să te las să-mi scapi. Din păcate sau din fericire, așa sunt femeile – viclene! 🙂 Însă toată lumea are de câștigat, nu? 😀

Sharing is caring!

24 thoughts on “Libertatea ta este imaginară, iubitule!

  1. Pe asta sta totusi mai bine haina aia de costum. 🙂 Faine sunt femeile, faine de tot! Mai ales alea blonde.

      1. Foarte bine ca nu te mariti! Inca. 🙂 De ce te-ai marita cu altul decat dragostea vietii tale? Mm, merg si verzi, ba parca in ultimii ani credeam ca sunt mai frumosi si chiar sunt superbi. Tu nu esti blonda, numai bruneta! :)) Bruneta deschisa. 😛 Pwp(ek)! Somn usor! :* MMM……………… <3 <3

  2. …saracu baiat,nici nu stie ce i se pregateste!…da pa bune,daca nu ai fi vicleana nu ai obtine acelasi lucru,adica sa fii tu,ca ma gandesc ca viclenia oboseste la un moment dat si intr-o zi o sa-si puna chilotii pe dos din greseala si o sa te vada cum iesti cu adevarat,adica…urata!=))

    1. Hai că la faza asta ai fost rău și nesuferit și misogin! :))
      În plus, altele sunt mult mai urâte decât mine! :))
      Eu sunt simpatică, gingașă, minunată și copilăroasă! :)))))))))

  3. Hai sa-ti spun o poveste!
    O femeie era innebunita dupa un barbat, facea orice sa se faca vizibila si sa-i intre in gratii. El nu o vedea. Erau colegi de serviciu si il placea enorm. Cunostea situatia personala a barbatului, stia ca acesta ramanea dupa orele de lucru in diverse locuri, ca nu se grabea sa ajunga acasa, ca era debusolat. Stia ca era insurat si traise o drama, unicul copil pe care-l avea cu sotia lui, murise intr-un accident auto. Nu a descurajat-o nimic pe femeia din poveste, pe femeia viclena, cum zici tu ca sunt femeile. A avut RABDARE. Ii aducea prajituri, ii facea cafea, ii facea tot felul de comisioane. Reusea sa-l faca dependent de ea. Mereu si mereu nu-i spunea decat ca-l iubeste, ca nu doreste nimic de el, ca traieste ptr el. Greu de crezut, dar barbatii cred asta. Si au trecut anii, acesta si-a parasit sotia, a luat-o in casatorie pe protagonista noastra si impreuna au adus pe lume alta fetita. Ce a facut in continuare femeia vicleana (sa-i zicem doar asa)? L-a indepartat cat a putut de vechea viata, de prieteni (oricum, acestia nu o suportau) si i-a explicat ca de la viata iei, nu dai. Acel barbat a devenit un captiv. Cineva si-a luat inima in dinti si l-a intrebat: „mai, tu chiar esti fericit? Nu a raspuns, a zis doar atat: „Nu pot sa parasesc o femeie care traieste pentru mine. Eu sunt centrul universului pentru ea.” Dar el era TRIST, nu se bucura de viata si nu simtea nimic. Se adapostea.
    Concluzie: daca e dragoste, nu e viclenie. Si mai cred, ca nici macar ea nu-l iubea. Avea un proiect cu el, sa-si faca o familie, sa fie in randul lumii intelese de ea.
    Pot pricepe determinarea femeii.. „ma, asta e orb, nu ma vede, lasa, ca loialitatea mea o sa-l puna pe ganduri”. Dar nu viclenia.
    Mie nu-mi plac femeile viclene si nici barbatii vicleni.
    In schimb, ii ador pe cei care trag in mine cu gloante cinstite.

    1. Hey, eu nu aș merge atât de departe… nu sunt acea femeie vicleană care profită de un bărbat sau care vrea să îl distrugă, dar sunt conștientă de atuurile mele și de slăbiciunile lui și mă folosesc, uneori, de ceea ce cunosc pt. a-l apropia de mine. 🙂
      Din păcate eu nu pot merge cum mă duce curentul, trebuie să ajut curentul să mă ducă unde vreau eu. Asta nu înseamnă că îi încalc voința sau îl păcălesc… pur și simplu îi ofer ce vrea să primească, îi arat ce vrea să vadă, îi spun ceea ce are nevoie să audă…

      1. Off, nu am vrut sa te necajesc, Dama!
        Nu o lua personal. Am spus povestea aceea ptr ca acolo am vazut determinarea si incrancenarea unui om. Am generalizat pornind de la particular. Sunt si asfel de destine in realitate. Nu am facut referire direct sau indirect la tine, nici gand de asa ceva. La nimeni, de fapt. Vorbesc si eu, asa, fara rost.
        Inteleg mult felul tau de a fi, de asta te citesc si iti scriu atunci cand pot.
        Si pricep foarte bine ca totul este o lupta, nimic din ce e bun nu vine nemeritat. Inteleg mai bine decat arat ceea ce spui tu.
        Dar stiu si ca barbatii nu sunt niste pioni pe o tabla de sah.
        Comunicarea asta online distorsioneaza uneori gandurile.
        Pupici!

    2. Sabina…
      Referitor la poveste…
      -Păi individul respectiv dacă era un bărbat adevărat nu-si părăsea partenera de viată
      cu care era…pentru altcineva. Când ai un om bun lângă tine nu renunti la el
      pentru altceva ,,mai bun,, sau… cand ai un prieten bun nu renunti la el pentru altul.
      ,,Mereu si mereu nu-i spunea decat ca-l iubeste, ca nu doreste nimic de el,
      ca traieste ptr el. Greu de crezut, dar bărbatii cred asta,,
      Nu generaliza Sabina…care bărbati ?! ăia Naivi,Ignoranti,Fraieri etc

  4. O asemenea dependenta fata de o femeie,sigur si-o doreste orice barbat si orice femeie dar din pacate…totul depinde de sansa.Oricum textul este adresat femeilor ca mesaj.iar barbatii nu au nimic de facut decat sa se intoarca…la ancora!In fiecare barbat exista o BALANTA S.A, care compara continuu…si poate parea surprinzator ceea ce spun acum dar el stie din start daca va dura sau nu…de cele mai multe ori nu si atunci este o aventura exotica,de cele mai multe ori…vorbim de situatia cand are timp de pierdut!Cand timpul devine insuficient,face apel la toate memoriile si alege dintre doua rele pe cel mai mic.

      1. Si daca s-ar sfarsi din dorinta lui, tot nu ai fi un timp bun de pierdut. Cel care pleaca, pana la urma face un serviciu persoanei pe care o paraseste. O lasa sa aiba parte de cineva care o merita. Pentru ca daca pleaca, dintr-o dorinta puternica de a pleca, pana la urma, nu a fost niciodata cu adevarat acolo.
        Cum zice Dansatorul, aventurile exotice sunt minunate, si cel care le initiaza, stie de la inceput, ca tot la o farfurie de mancare, un adapost si un om intelegator se intoarce. Ce este nedrept, e doar faptul ca femeia partasa la aventura, nu stie asta. Ea isi desface picioarele si sufletul crezand intr-o cauza pe termen lung. Ea crede MINCIUNILE respectivului. Aici e NEDREPT, nu faptul ca s-a terminat povestea. Pentru ca nicio femeie din lume, nu-si doreste sa primeasca in casa ei, in trupul si sufletul ei, un barbat doar pentru aventura. Cred ca nimeni nu-si propune sa fie consumat si aruncat.
        Si se poate privi si altfel: poate fi el pentru tine un timp bun de pierdut.

        1. Nu toți bărbații mint, uneori te lași purtată de val chiar dacă nu ai o certitudine. Dar speri la ea…
          Eu simt întotdeauna când o poveste are potențial de a fi pe termen lung sau scurt, însă nu renunț niciodată așa ușor. :)) De aici vicleniile, ca să le zic așa. 🙂

  5. concretéțe s.f. Caracterul a ceea ce este concret ◊ „În sfârșit, Poșta teatrului radiofonic a evidențiat ecoul altei inițiative a redacției: aceea de a transmite cât mai multe scenarii-document, incitante prin concretețea, dar și valoarea lor de simbol.” R.lit. 11 IV 74 p. 17. ◊ „[…] personajele au vigoare dramatică, nu vehiculează lozinci, trăiesc cu mare concretețe rezultatul dezastrului […]” Săpt. 16 XI 84 p. 5 (din it. concretezza; DLI; DEX, D

  6. Dama….
    Dar ce titluri de articole pui !
    Cică ,,Libertatea ta este imaginară, iubitule,,
    În realitate mă încolăcesc din ce în ce mai mult în jurul tău și sunt din ce în ce mai puțin determinată să te las să-mi scapi. Din păcate sau din fericire, așa sunt femeile – viclene !
    Însă toată lumea are de câștigat, nu ?
    Ha ha ha …Păi iubirea fără libertate totală pentru amândoi…nu e iubire.
    Poti să te încolăcesti cât vrei, si mie ca bărbat îmi place să mă încolăcesc
    pe tot trupul unei femei.
    Or fi femeile mai viclene ca multi ,,bărbati,, dar când umbli cu viclenii ,
    vei avea parte doar de pămpălăi, primesti ceea ce creezi tu singură,
    acuma depinde si ce bărbati întâlnesti !!!
    O femeie veritabilă nu are nevoie de un pămpălău pe care-l duce de nas cum vrea ea,
    ci vrea un bărbat adevărat…care nu se lasă fraierit,controlat,etc
    Când te gândesti la vreun câştig într-o relatie ,
    păi aia nu e relatie-iubire, ci urmăresti un scop,profit,interes…
    iar asta se numeste perversitate.

Comments are closed.