Nu vreau să mă mărit, dar pe tine te-aș fi luat acasă!

Nu vreau să mă mărit!

Nu vreau să mă mărit. Nu toate femeile visează să se mărite. Nici eu nu visez să mă mărit. Nu mă văd în rochie de mireasă. Mi se pare de-a dreptul penibil tot ritualul acesta al căsătoriei. Nu vreau acordeoniști în fața blocului, nu vreau să-mi cânte careva ia-ți mireasă ziua bună, nu vreau să-mi rup picioarele la vreun shooting foto în rochia aceea pompoasă de mireasă pe care, oricum, nu o să o mai îmbrac niciodată. N-aș fi capabilă să trash the dress după ce am dat o căciulă de bani pe ea. Aceste lucruri nu sunt pentru mine. Nu mă reprezintă!

O da, îmi plac nunțile, îmi place să merg la nunți, dar nu aș vrea să îmi organizez propria nuntă. Așa și mâncarea de la pomană îmi place, dar asta nu înseamnă că înmormântările mi se par distractive. Nu sunt genul. Nu m-am născut prințesă. Nu mă văd schimbându-mi numele, deși acesta pe care îl am este destul de banal, dar parcă n-aș renunța la el. Să fiu sinceră, prenumele meu și numele tău sună foarte bine, însă de ce să complicăm lucrurile?!

Nu vreau să mă mărit…

Nu mă văd femeie nefericită!

Nu cred că aș putea fi o soție în sensul clasic al cuvântului. N-aș putea fi așa cum au fost mamele noastre. Sunt admirabile, sunt de acord cu tine. Dar eu nu sunt atât de minunată pe cât sunt mamele noastre. Mă tem de angajamente pe un termen atât de lung. Nu vreau să mă simt obligată să fiu într-o relație când eu iubesc la nebunie libertatea.

Și tocmai pentru că sunt pe deplin liberă și neîngrădită îți spun că pe tine te-aș fi luat acasă și ți-aș fi făcut cafeaua dimineața. Te-aș fi luat acasă și ne-am fi schimbat viețile unul altuia. Pe cuvânt de nu aș fi făcut-o. Ți-aș fi oferit toată iubirea de care sunt capabilă și te-aș fi iubit cu bucurie și împăcare, firesc și necondiționat. Aș fi împărțit cu tine tot ceea ce am și sunt.

Nu mă văd femeie înșelată!

Și știi de ce? Nu de frică. Nu pentru că așa trebuie. Nu pentru că am 32 de ani și îmi ticăie ceasul biologic. Nu pentru că vreau să mă mărit. Nu pentru că vreau să fac copii. Nu pentru că mă presează familia. Nu pentru că sunt privită ca o femeie bătrână fără căpătâi. Nu pentru că mâine-poimâine mor și am în telefon numerele de la servicii funerare sector 1 și servicii funerare sector 6 pe apelările rapide. Ci pentru că în preajma ta sunt eu însămi… liberă!

Pentru că deși nu ți-am spus niciodată clar și răspicat, simt că tu ești singurul om pe care l-aș fi luat la mine acasă. Pentru că mă simt în largul meu cu tine. Pentru că mă simt firesc. Pentru că nu mi-e rușine. Pentru că mă iubesc în preajma ta. Pentru că mă faci mai bună și mai caldă. Pentru că mă placi chiar dacă am cearcăne, chiar dacă sunt ciufulită, chiar dacă mă doare burta. Pentru că mă înțelegi și mă ierți chiar și atunci când devin impunătoare și dominantă.

Pentru că mă apucă tremuratul de fiecare dată când mă săruți. Pentru că îmi doresc să petrec cu tine din ce în ce mai mult timp. Pentru că nu mă plictisești și pentru că mă amuzi teribil atunci când te porți ca un copil răsfățat și râzi cu gura până la urechi. Pentru că ești responsabil, harnic și muncitor. Pentru că ești săritor, altruist și blând. Pentru că iubești animalele și pentru că sari în apărarea celor lipsiți de protecție.

Nu vreau să mă mărit…

Nu mă văd sacrificându-mă!

Te-aș lua acasă pentru că mă asculți chiar și atunci când îți vorbesc despre obiectivele mele. Pentru că mă motivezi și mă ambiționezi. Pentru că mă faci să râd și să fiu mereu veselă. Pentru că ești un spirit liber și adori plimbările precum îmi plac și mie. Pentru că n-avem nevoie de multe ca să fim bucuroși. Pentru că pot fi sinceră cu tine, iar tu ești înțelegător și afectuos cu mine. Pentru că ești curajos și alintat. Pentru că nu te temi de moarte și nu îți trăiești viața cu frica în sân așa cum o fac majoritatea oamenilor. Pentru că nu te pui în pericol și îți prețuiești viața.

Pentru că mi-ai luat durerea de care sufeream de atâția ani și nu m-ai judecat niciodată pentru nebuniile și prostiile mele. Pentru că faci niște lucruri ireale cu degetele tale agile. Pentru că nu te superi niciodată cu adevărat pe mine. Pentru că deși te-am alungat de mai multe ori, ți-ai croit înapoi calea spre mine fără să invoci orgoliul.

Nu mă văd captivă!

Te-aș fi luat acasă pentru că îți ador mirosul și pentru că îmi place al naibii de tare când mă strângi în brațe. Pentru că putem vorbi despre orice, despre cele mai profunde lucruri sau despre nimicuri. Pentru că mi-ai spus cele mai ascunse secrete ale tale. Pentru că mă privești blând și îmi mângâi obrajii. Pentru că știi să fii bărbat și pentru că știi cum să mă stăpânești și să mă strunești cu un curaj nemaiîntâlnit la altcineva.

Nu, nu vreau să mă mărit, dar pe tine te-aș fi luat acasă. Nu pentru că e timpul. Nu pentru că așa este mai bine pentru mine. Nu pentru că mă simt constrânsă de împrejurări. Nu pentru că îmi suflă în ceafă frica de singurătate. Nu pentru că mă amenință frica de moarte. Ci pentru că așa simt și vreau ACUM!

Nu vreau să mă mărit…

Nu mă văd neiubită!

Sharing is caring!

One thought on “Nu vreau să mă mărit, dar pe tine te-aș fi luat acasă!

Comments are closed.