O inimă deschisă este periculoasă!

O inimă deschisă este periculoasă...

Din cartea mea, Colecționara de Secrete, mică parte din capitolul „Pe cord deschis”:

1 ianuarie 2015, ora 00:01. „Îmi doresc să mă îndrăgostesc. Îmi doresc din toată inima să iubesc iarăși. Mi-e dor să iubesc. Gata, anul acesta nu mă mai țin la distanță, a venit vremea să renunț la scuturile de protecție!”

Patru luni mai târziu, dorința mea se împlinise.

Mi-am deschis inima pentru el, numai că o inimă deschisă este un suflet periculos. O femeie cu inima deschisă este și mai periculoasă. Femeia hotărâtă să iubească și să fie iubită se transformă.Dragostea scoate la iveală dintr-un om cea mai bună variantă a sa, dar și cea mai urâtă și diformă variantă a sa. Robin Sharma spunea: „Atunci când soarele luminează cel mai tare, în momentul acela, umbrele noastre sunt cele mai prelungi”. Așa și este. Atunci când un om iubește, din toată dragostea de care este capabil, din nu știu ce motiv misterios, scoate la iveală și cele mai urâte părți ale sale. Ies la suprafață cele mai odioase defecte și riști să-ți sufoci partenerul, riști să-l sperii, riști să-l alungi și riști să-l faci să omoare în el orice urmă de afecțiune pentru tine. Dacă nu ești capabil să-ți domolești demonii din interior, acei diavoli care îți ucid de fiecare dată relațiile cu potențial, poți să ruinezi chiar și cea mai frumoasă poveste de iubire. Nu toți partenerii sunt capabili să tolereze geloziile, nesiguranțele, complexele, obsesiile și fricile celuilalt. El a trezit în mine cea mai bună femeie, mai altruistă, mai sinceră și mai devotată, dornică să ofere și să se implice, dar și cea mai îngrozitoare dintre toate.

O inimă deschisă, hotărâtă să dăruiască iubire aproape necondiționată, este aidoma unei plăgi deschise pentru cel care nu poate să ducă pe umeri greutatea unei iubiri prea mari. Și în loc să închizi inima, să o încui și să arunci cheia la câini, să păstrezi ceea ce a fost frumos, fără să degradezi sublimul pe care l-ai avut, așa cum ar fi fost normal, decizi să lupți în continuare pentru o himeră, sperând la un „posibil” care miroase de la distanță a „imposibil”. Dar te minți, te minți că nu e imposibil. Și în loc să spui un sănătos „GATA, nu mai pot, de ajuns”, lupți până când îți dă sângele pe nas. Lupți până când distrugi nu doar prezentul și viitorul, ci și frumusețea trecutului. Unii oameni nu știu să se oprească și-ajung să-și facă singuri operații nereușite pe cord deschis. I-aș putea numi curajoși, dar sunt doar niște nesăbuiți. Iubirea nu înseamnă doar să oferi, pentru că poți să otrăvești cu atâta afecțiune. Îți sufoci partenerul, îl obosești, îl epuizezi. Iubirea înseamnă să știi și când să te oprești pentru binele tău și al celuilalt.

Tu știi când să te oprești sau ai simțit pe pielea ta cât de periculoasă este o inimă deschisă?

Sharing is caring!