Pasiunea, cuțitul sinucigașilor…

Pasiunea, cuțitul sinucigașilor...

Colecționara de Secrete a suferit niște schimbări. Până acum am scris la persoana I, însă iarăși nu eram mulțumită de rezultat. Părea o înșiruire de gânduri haotice ale unui personaj schizofrenic. În ultima săptămână, printre plimbările cu prietenii, am transformat cele 100 de pagini pe care le-am scris până acum într-o poveste puțin mai diferită, care să aducă mai mult cu un adevărat roman. Am creat un personaj feminin mult mai puternic. Am creat-o pe Aida. Ea este vocea adevărului. Fără Aida aș fi riscat să cenzurez multe lucruri, însă datorită ei pot spune lucrurilor pe nume. Sper să vă placă noua formă de scriere.

Iată fragmentul din capitolul – Pasiunea, cuțitul sinucigașilor:

Aida nu era îndrăgostită de Narcis atunci când l-a ales. Nu îl iubea. Nu se gândea la viitor. Doar îl plăcea. Ceea ce a determinat-o să dea frâu liber dorinței de a scăpa de feciorie, a fost curiozitatea. Nu au avut răbdare să se cunoască cu adevărat. Nu s-au sedus unul pe celălalt, nu s-au cucerit, nu s-au străduit să construiască o relație în adevăratul sens al cuvântulului, ci s-au lăsat ghidați de pasiune și curiozitate. Ceea ce îi lega era plăcerea. Sexul îi aducea împreună, nu sentimentele. Hainele de pe ei zburau cu viteza luminii. Focul din ochii lor era mistuitor. Nu simțeau nimic altceva decât dorință. Aida adora să-i audă gemetele care prevesteau plăcerea iminentă. Narcis tremura de fiecare dată când Aida îl strângea în brațe, mușcându-i buzele și zgâriindu-i spatele. Se comportau ca două animale care se devorau până la epuizare și s-au consumat unul pe celălalt până când s-au plictisit. Plictiseala este aproape inevitabilă atunci când o relație are la bază pasiunea și nu iubirea.

Așa se întâmplă în orice relație atunci când se ard etapele importante. Trăim în secolul vitezei. Oamenii nu mai au răbdare să se cunoască cu adevărat decât după ce testează sexul și numai dacă acesta este satisfăcător. Problema este, însă, una singură. Când partenerii sunt ghidați doar de atracție sexuală, curiozitate și pasiune, lucrurile pot lăsa mult de dorit. De aceea auzim foarte des expresii ca: „n-a fost cine știe ce nu s-a ridicat la înălțime nu m-a impresionat nu prea mi-a plăcut nu cred că mă mai prinde.” Nici n-ai cum să fii impresionat. Atunci când nu există sentimente, sexul este fad, uneori chiar lipsit de plăcere. De ce ai mai investi într-o relație dacă sexul cu persoana respectivă nu îți place? Nu te vei implica. Nu o vei face pentru că nu cunoști persoana aceea. Nu i-ai descoperit sufletul. Nu știi foarte bine cum gândește. N-ai apucat să-i admiri personalitatea și nu te-ai lovit prea des caracterul acelei persoane. Nu poți investi într-o relație în care sexul lasă de dorit și nu știi mai nimic despre partenerul pe care ți l-ai ales la întâmplare. De ce ai mai avea răbdarea de a cunoaște acel om? Nu am auzit niciodată spunând pe cineva: „Am făcut sex. Nu mi-a plăcut. Nu mă mulțumește. Dar poate îmi place ca om, ia să încerc să am o relație.” Nimeni nu are o asemenea răbdare pentru că toți vrem doar acel om special, nu pe oricine.

În schimb atunci când doi oameni se iubesc și fac dragoste, experiența este absolut fantastică. În acele momente nu contează absolut nimic, nici măcar tehnica sexuală sau flexibilitatea trupurilor. Partenerii pot fi total neștiutori în arta amorului, dacă se iubesc, instinctual vor fi tandri și afectuoși. Pentru că fac ceea ce simt, nu ceea ce trebuie făcut, și fiecare gest este impresionant, memorabil, viu.

Pasiunea este o stare emoțională foarte asemănătoare cu iubirea, însă nu are nimic de-a face cu dragostea. Pasiunea este intensă, dar de scurtă durată și aduce după sine sentimentul acela sufocant de neîmplinire. Să faci o pasiune pentru cineva, înseamnă de fapt să-ți înșeli sufletul. Nu ai pe nimeni în fața ochilor în afară de el, îți neglijezi obligațiile zilnice, te macină dorul și tinzi foarte mult să dezvolți o obsesie pentru acel om. Pasiunea înseamnă neliniște, nesiguranță, gelozie, posesivitate și sex. Și când ajungi să confunzi dragostea cu pasiunea, vei reuși să strici fiecare viitoare relație cu acțiunile perfect simetrice pe care intenționat le întreprinzi, tocmai pentru a atinge acel punct de maximă intensitate, foarte asemănător cu iubirea. Dar nu e iubire, niciodată nu este dragoste, este doar pasiune. O nevoie acerbă de a umple golul cu partide de sex atât de nebunești încât îți vor arde pielea și luciditatea de a trece prin filtrul rațiunii ceea ce este bine și ceea ce este rău.

Învață să ai răbdare doar așa vei cunoaște adevărata dragoste împărtășită, înălțătoare.

Aida a fost mai norocoasă. Relația lor nu a început cu dreptul, ei nu s-au potrivit încă de la bun început în intimitate și nici nu se cunoșteau prea bine, însă Narcis a vrut să fie cu ea și a dorit-o în viața lui. Dar ca orice relație care are la bază pasiunea și dorința carnală, nici a lor nu avea să reziste neînțelegerilor, certurilor și chinurilor la care s-au supus unul pe altul crezând că se iubesc.

Pasiunea este cuțitul sinucigașilor!

Sharing is caring!