Să lupte pentru el sau nu?!

Ar putea părea o poveste tipică despre o EA și un EL perfect… sau aproape perfect, căci în spate, ca orice EL frumos și deștept, poartă umbra unei foste. Acum ea trece printr-un zbucium interior: să lupte pentru EL sau nu?

        EA este o fată inteligentă care n-a iubit niciodată cu adevărat. S-a îndrăgostit mereu de câte un bărbat, însă n-a lăsat pe nimeni să o cunoască cu adevărat. Nu a dat voie niciunui bărbat să pătrundă prea adânc în viața sau în inima ei. Cumva, EA era nesigură și avea impresia că IUBIREA pentru toată viața nu există. Și nu vedea rostul, de ce să se dăruiască? De ce să o facă? Știa foarte bine că urma să piardă printre degete iubirea și nu avea de gând să sufere. Cel mai în siguranță se simțea atunci când era doar EA cu EA. Dar îi plăcea să se îndrăgostească, adora să-și petreacă timpul cu câte un bărbat ori foarte frumos, ori foarte inteligent. Și deși nu era o frumusețe ostentativă, reușea mereu să cucerească orice mascul își dorea. Îl cucerea, se îndrăgostea, dar nu iubea cu adevărat și nici nu dădea voie cuiva să o iubească pe deplin. De fiecare dată când lucrurile deveneau prea serioase, comitea greșeli; greșeli după greșeli, apoi fugea, se refugia în brațele reci și revigorante ale singurătății. O speria gândul iubirii. Se temea de starea de slăbiciune specifică iubirii. Nu voia să fie slabă, nu voia să fie călcată în picioare și sigur nu voia să devină dependentă de vreun bărbat. Nu cunoștea o formă sănătoasă de a iubi și nici nu cunoscuse vreodată vreun bărbat dispus să o învețe să iubească sănătos. Habar n-avea cum să o facă.

        Toate precauțiile au ținut până l-a întâlnit pe EL. Un EL care părea perfect. L-a acceptat așa cum era. Nu voia să-l iubească, voia doar să-i fie alături. Dar cum socoteala de acasă nu se potrivește niciodată cu cea din târg, s-a îndrăgostit. Însă nu a mai făcut-o ca de obicei, ci mai intens, nebunește, se simțea în pragul prăpăstios al dragostei și asta o înnebunea. Speriată, a început să comită tot felul de greșeli, iar relația lor s-a transformat ușor, ușor, într-un joc de-a șoarecele și pisica. Cine i-ar fi văzut, ar fi zis că nu se mai plac. În tot acest timp ea a încercat să-l reconstruiască bucățică cu bucățică după despărțirea de FOSTA, a încercat să-l facă să redevină EL – un EL special, visul oricărei femei; un bărbat capabil, deștept și inteligent așa cum îl cunoscuse. Pe cât de mult se străduia să-i redea încrederea în EL, pe atât își pierdea EA încrederea în propria persoană. L-ar fi iubit la disperare, s-ar fi dăruit lui, însă pentru el nu era decât o relație de tranziție. Acel gen de relație care te vindecă de cea trecută, pentru a te pregăti pentru cea viitoare.

       Dându-și seama de acest fapt, aproape că se pierdu cu firea. Cum de permisese asta?! Cum de-l lăsase să intre atât de adânc în inima ei? Cum de lăsase lucrurile să degenereze în așa hal? Cum de fusese atât de proastă?! Trebuia să-i fie numai prietenă. Ar fi trebuit să fie mai distantă, mai puțin implicată, mai rece, mai precaută pentru binele ei. Dar n-a fost. A picat în plasa propriilor sentimente și acum s-a pierdut singură printre cotloanele inimii ei. Ce să facă acum? Unde să meargă? Cum ar fi mai bine – să lupte pentru EL sau să îl pregătească în continuare pentru relația viitoare?! Nici ea nu știe. Ar vrea și n-ar vrea. Ar lupta și n-ar lupta. Ar risca și n-ar risca. L-ar iubi și nu l-ar iubi. I s-ar dărui și nu i s-ar dărui. Ar vrea dar până la urmă n-o va face! Se va retrage așa cum a făcut-o de mii de ori. Așa cum este obișnuită. Vrea să lupte, dar mai bine nu luptă! Este confuză!

Sharing is caring!