Suntem bolnavi…

Suntem bolnavi...

Suntem bolnavi, dar nimeni nu recunoaște acest lucru în mod direct. Suntem bolnavi de dragoste, de dor și neîmplinire. Din afară părem oamenii aceia inteligenți, demni de admirație, realizați și fără cusur. Însă, dacă ar privi cineva mai departe de șarmul specific nouă, s-ar cutremura. Suntem însetați de dragoste și totuși suntem periculoși. Ne plac jocurile seducției și aruncăm asupra oamenilor iluzii irezistibile. Cine ne poate învinovăți?! Suntem bolnavi, sfidăm regulile normale ale iubirii și semănăm în jur tentații. Nu vizăm niciodată „prada” ușoară, ci doar pe aceea care ne provoacă cel mai mult. Ne plac provocările și cu cât acestea sunt mai dificile, cu atât suntem mai îndârjiți să ne atingem scopurile. Scopuri necinstite, murdare, rușinoase și nedemne. Dar iarăși te întreb, cine ne poate învinovăți?! Bolnavilor nu li se poate imputa nimic.

Ce poți reproșa unui bolnav de iubire?! Nimic! Nu e vina lui că nu poate fi statornic. Statornicia nu intră în calculele unui astfel de bolnav. Când și-a îmblânzit prada, a ajuns să o domine, a luat-o în stăpânire și a gustat acea plăcere orgasmică a triumfului, își pierde interesul. Când nu mai are nimic de dovedit și nici pe cine să convingă, pentru că deja și-a acaparat în totalitate „prada” și răspunsurile acesteia sunt preponderent afirmative, atunci se evaporă. Unde se duce? Se refugiază în singurătate. Își recapătă puterile, apoi se pregătește să „asedieze” un alt suflet. La fel de greu de cotropit.

Suntem bolnavi, în mod clar. Dar avem o scuză. Ne place atenția și puterea. Dominația pe care o exercităm asupra oamenilor, conștient sau inconștient, este sinonimă cu puterea. Ce caută bolnavul de iubire? Atenție! Își extrage energia și vitalitatea din admirația pe care o stârnește oamenilor, iar adorația venită din partea unui om îndrăgostit este cu mult mai savuroasă. Ce vrea un bolnav de iubire? Totul și de fapt nimic. Cum poate fi vindecat un bolnav de iubire? Orice naș își are nașul. Când își va găsi nașul, scopurile necistite vor înceta să-i mai anime existența și atunci ajunge, de cele mai multe ori inconștient, să se bucure de iubire. O iubire împărtășită, cea pe care a căutat-o întreaga viață, dar pe care rar a putut s-o trezească în propriul său suflet. Cine poate vindeca un bolnav de iubire? O persoană la fel de puternică precum este el, o persoană pe care să o admire și cu care să se simtă pe aceeași lungime de undă. Un om care să-i dejoace toate vicleșugurile.

Suntem bolnavi, dar până și cei mai bolnavi dintre noi cautăm mântuirea. Dar oare ne vom bucura de ea vreodată? Uneori când ajungi prea sus, când calitățile tale intelectuale și emoționale sunt vădit superioare oamenilor, cu greu poți găsi omul potrivit cu care să-ți împarți restul vieții. Ce e de făcut? Fie îți cobori standardele și încetezi cu joaca de-a iubirea efemeră din care îți extragi puterea, fie te mulțumești cu singurătatea și cu plăcerile de scurtă durată.

Bolnavul de iubire este periculos. Voit sau nu, face rău celor naivi. Cine nu știe să se apere, cine nu este în stare să riposteze, devine pradă și atât. Cu ce te alegi ca pradă? Cu momente frumoase și cu o sumedenie de lecții de viață. Este cinstit așa?! Ce mai contează?! Bolnavului nu i se poate imputa nimic!

Sharing is caring!