De ce bărbații și femeile sunt diferiți?

De ce bărbații și femeile sunt diferiți?

Aveam un prieten care îmi spunea adesea: „Femeile nu gândesc logic. Sunt prea emotive și superficiale.”, iar eu mă gândeam, fără să îi spun, bineînțeles: „Păi dacă femeile sunt ilogice, voi, bărbații sunteți nesimțiți, misogini și deloc atenți la nevoile noastre emoționale”. De fiecare dată când făcea aluzie că am fi proaste sau prea slabe, mi se urca sângele la cap.

Întâmplarea a făcut ca ieri, un foarte bun și vechi prieten, să-mi recomande  o carte absolut GENIALĂ. Iar scriu cu majuscule, nu e bine. Cartea se numește „De ce bărbații se uită la meci și femeile în oglindă” și este scrisă de Allan Pease și Barbara Pease. Vă recomand din tot sufletul această carte, atât vouă, bărbaților, dar mai ales femeilor.

Cartea „De ce bărbații se uită la meci și femeile în oglindă” explică foarte bine și foarte clar de ce bărbații și femeile sunt diferiți.  Dacă vrei să-ți înțelegi mai bine partenerul, cum gândește, ce gândește, ce simte, cum îl poți ajuta sau din contră, când este momentul să-i oferi timp și spațiu, atunci citește această carte. Ea descrie mecanismul de gândire al bărbaților, dar și al femeilor.

Suntem diferiți, avem nevoi diferite, gândim diferit și de fiecare dată aceste diferențe transformă relațiile de iubire într-o competiție. În loc să ne iubim, să ne înțelegem și să ne completăm, ne luptăm. În loc să fim mai atenți la nevoile partenerului, îl criticăm, îi reproșăm și-i mâncăm zilele fără să-i înțelegem comportamentul. După ce veți citi această carte, nu doar că veți înțelege mai bine cum gândesc femeile și cum gândesc bărbații, dar veți îmbunătăți cu succes calitatea comunicării cu partenerul și veți reuși să atingeți acel nivel înalt de empatie și înțelegere după care tânjiți în viața de cuplu.

Cartea asta este o revelație pentru mine și este singura carte pe care o voi citi de două ori. Eu nu citesc cărțile de două ori, nu pentru că aș fi vreun geniu și rețin tot, ci pentru că nu am răbdare. Mintea mea selectează informațiile de care sunt interesată, iar restul trec ca și neobservate. Aceasta este încă o caracteristică specifică femeilor și este explicată foarte limpede în carte. Femeile pun accent pe detalii. Dar de ce? Această carte este plină de informații prețioase pe care dacă le voi aplica în relațiile mele viitoare, voi reuși să nu mai stric din fașă acele povești cu potențial.

„De ce bărbații se uită la meci și femeile în oglindă” oferă răspunsuri la întrebări ca:

Pentru femei: De ce nu este mai vorbăreț? De ce nu mă aude? De ce nu se exteriorizează? De ce îl sperie confesiunile? De ce nu îmi oferă mai multă atenție? De ce nu îmi oferă mai multă afecțiune? De ce simte nevoia să fie singur? De ce nu-mi spune deloc sau mai des „te iubesc”? De ce nu este mai implicat? De ce e rece? De ce e indiferent? De ce s-a schimbat? De ce nu mai e ca la început? De ce pare să ofere din ce în ce mai puțin? De ce nu e mai emotiv, mai sensibil, mai romantic?

Pentru bărbați: De ce vorbește așa mult? De ce mă sufocă? De ce nu îmi dă spațiu? De ce nu mă înțelege? De ce bagă în seamă toate amănuntele fără rost? De ce o împac atât de greu? De ce se supără atât de des? De ce este așa fatalistă? De ce nu acceptă un refuz? De ce face nazuri? De ce se comportă ca o răsfățată? De ce s-a schimbat? De ce nu se mai poartă ca la început? De ce vrea din ce în ce mai mult? De ce nu e mai rațională, mai pragmatică, mai serioasă?

Toate aceste întrebări, și multe altele, își vor găsi răspunsul. Cumpărați cartea „De ce bărbații se uită la meci și femeile în oglindă” și sigur veți reuși să îmbunătățiți relația de cuplu. Costă doar 17.5 lei, un preț infim aș spune eu.

P.S. Cu regret vă spun că unele greșeli nu mai pot fi răscumpărate, iar unele relații nu mai pot fi reparate. Am simțit-o pe pielea mea. Tocmai ca să nu mai ajungeți în acel punct critic irevocabil care doare, știm cu toții cât doare, este indicat să citiți cartea „De ce bărbații se uită la meci și femeile în oglindă”. Dezastrul degradării unei relații poate fi evitat.

Până acum dădeam vina pe el, pe ea, pe soartă sau pe karmă. Ei bine, nu este așa, realitatea este că suntem diferiți și trebuie să învățam să ne completăm. Oricât ați crede, bărbații nu sunt niște nemernici, iar femeile nu sunt slabe și/sau iraționale.

P.P.S. Cartea o găsiți pe Elefant.ro, pe Okazii, OLX și într-o grămadă de librării online.

Adevărul despre relațiile abuzive…

Adevărul despre relațiile abuzive

Relațiile abuzive au existat de când lumea și pământul, doar că sunt, oarecum, un subiect tabu. Femeile se feresc să admită faptul că au fost agresate fizic, verbal sau psihologic. Iar bărbații nu vor recunoaște nici în ruptul capului faptul că au fost jucați pe degete de câte o femeie periculoasă. Când vorbim de relații abuzive, în suferință pot fi atât femeile, cât și bărbații. Abuzul nu ține cont de sexul omului, ci de vulnerabilitatea acestuia în raport cu partenerul.

Credeți că există ceva mai rău decât agresivitatea și abuzul fizic? Probabil că veți spune NU! Ei bine, mai rea decât bătaia, este dominația psihologică. Dacă în urma unei bătăi femeia are capacitatea de a conștientiza că relația aceea nu este în regulă și cea mai bună decizie este să plece, pentru că ceea ce a început cu o palmă se va sfârși întotdeauna cu un pumn, în urma abuzului mental foarte târziu îți dai seama că ești dominat sau supus. În urma unei bătăi rămân vânătăile, rămân răni vizibile pe care le poți privi oricând în oglindă. Acele răni vor striga la tine să pleci, pentru că va fi din ce în ce mai rău. În schimb în urma abuzului psihologic, nu rămân răni vizibile și-ncepi să crezi că durerea din interior este din vina ta. Crezi că v-ați certat pentru că este ceva în neregulă cu tine. Începi să crezi că tu ești de vină, pentru că ți-a spus de o mie de ori să-ți schimbi comportamentul, că ești așa și pe dincolo, dar tu n-ai putut să te schimbi. Și l-ai provocat! Iar el a reacționat. A acționat în consecință. Sunt pure baliverne! Nu tu ești de vină! Nu tu ești problema!

Nu tu trebuie să-ți schimbi comportamentul, ci partenerul. Pentru că obsedat de control fiind, dominant până-n măduva oaselor, îți va găsi tot timpul nod în papură. Identificându-ți punctele slabe, va isca tot timpul supărări și certuri. Aceste certuri te vor viza întotdeauna pe tine. Te va face să crezi că tu ești problema, iar el luptă să te schimbe pentru binele amândurora. Adevărul este că ceea ce face el cu tine, nu este decât o modalitate de a se simți el bine, viu și întreg. Dacă nu ar mai avea o persoană pe care să o supună și să o îngenuncheze, smulgându-i voința; dacă ar îndrepta oglinda defectelor spre el, s-ar cutremura și-ar fi nefericit. Și decât să fie el nefericit, mai bine ești tu nefericită.

Abuzul psihologic este de o mie de ori mai periculos decât abuzul fizic. Și știi de ce? Pentru că puterea se află în mintea dominantului și atât timp cât nu îți dă un motiv palpabil să ieși din relație, o să rămâi acolo până îți dă sângele pe nas. Jocul acesta de-a dominația vizează sentimentele, iar cel supus este frecvent manipulat astfel încât să se simtă vinovat. Și atunci când te simți vinovat de ceva, cum naiba să mai pleci?! Cum să spui: „îmi bag picioarele, te las”?! N-ai cum să spui, mai ales când cel care te manipulează are o atât de mare influență asupra ta. Te va izgoni și te va chema oricând are el chef. Iar tu o să faci cum spune el, pentru că știe cum să te alunge și cum să te cheme înapoi.

Îți spală creierul. Îți anulează sinele. Îți adorme rațiunea și capacitatea de a vedea adevărul. Într-un fel te face să te simți specială, iubită și deosebită, însă în momentele tensionante, îți lasă senzația că ești un nimeni și ai o problemă gravă de personalitate. Te face să te simți vinovată, iar dacă tu te simți vinovată, o să rămâi lângă el până îți ajunge cuțitul la os sau până se plictisește el de tine.

Există însă o certitudine – nimeni n-ar trebui să accepte o relație abuzivă. Mai devreme sau mai târziu conștientizezi că ești manipulat și pleci. Problema este, însă, una singură, uneori se întâmplă să pleci cam prea târziu. Dacă a reușit să te marcheze atât de profund, tu nu vei mai fi acceași persoană după omul acela. Dar poți lupta să redevii tu. Îți poți pierde încrederea în oameni și pofta de viață, dar le poți redobândi.

Ceea ce tu trebuie să înțelegi este că nu tu ai fost de vină, cu toții suntem slabi în dragoste și cu toții ne deșteptăm la un moment dat. O relație abuzivă este o relație toxică. Aceea nu este iubire. Însă vei găsi un om special, cu care o să construiești, fără doar și poate, o relație adevărată. O relație în care ambii parteneri se iubesc, se respectă, se înțeleg și sunt pe picior de egalitate. Nimeni nu este mai presus de altcineva și trebuie să înveți să-ți acorzi nu doar locul cuvenit, ci și respectul cuvenit!

N-ai nevoie de un bărbat care să-ți spună că ești minunată! Tu ești specială și fără un astfel de bărbat lângă tine!