Când două se bat, a treia câștigă!

Când două se bat, a treia câștigă!

Femeie, ce ai cu fosta?!

 

De când lumea și pământul există o rivalitate reală și dureroasă între actuala și fosta. Femeile astea se urăsc deși nu se cunosc. Ce au de împărțit? Bărbatul iubit. Amândouă îl iubesc pe el, însă una îl are, iar cealaltă l-a pierdut. Cine e de vină că fostei i-au dat calculele cu minus? Destinul?! Dacă crezi în soartă, atunci soarta e de vină, însă adevărul este altul. Noi, oamenii, facem niște alegeri. Ceea ce alegem, aia trăim. Iubirea nu este rațională, însă conflictele sunt. Așadar, de fiecare dată când v-ați micit unul pe altul, ați făcut-o cu bună știință. Ați ales să vă nenorociți și prin urmare, v-ați rătăcit (s-ar putea) definitv unul de altul. Iar el, ca un bărbat care știe să se orienteze rapid către cea mai bună opțiune pentru el, te-a înlocuit deja cu o altă femeie.

Nu contează dacă este mai bună sau mai puțin bună decât tine, contează doar faptul că a făcut o alegere.

Să n-aveți impresia că femeile sunt bune. Nu sunt. Iar când vine vorba de bărbatul iubit, sunt și mai rele. În cele mai multe cazuri actuala crede despre fosta fie că este o curvă, fie că este o dementă. Fosta de asemenea are cele mai nașpa gânduri despre actuala. O crede fie proastă, fie urâtă, fie curvă prefăcută. Mai rar să vezi o femeie care să o creadă pe cealaltă o tipă mișto. Fosta crede adesea despre actuala că aceasta nu-i ajunge nici măcar la degetul mic și nu va reuși să-l facă fericit în vecii vecilor. Ei bine, deși s-ar putea să crezi despre tine că ești poleită cu aur, nu ești! Poate apărea oricând o femeie de care el chiar să se îndrăgostească nebunește.

Și tu poți fi părăsită! Și tu poți deveni alegerea cea mai ușoară pentru un bărbat. Așadar, să nu te subestimezi, dar nici nu încerca să te supraestimezi pentru că s-ar putea să-l pierzi cât ai clipi. Oamenii pleacă uneori și peste noapte. Deschide ochii. Cum este de fapt relația ta?

Știți ce e interesant?! Că femeile astea, deși se urăsc sau nu se suferă (eu nu cunosc ura), s-ar omorî între ele, dar pentru cine?! Pentru bărbatul care a făcut deja o alegere și pe care, probabil, și-a asumat-o. Acest război nu-și are rostul. Cele două își irosesc timpul și gândurile făcându-și tot felul de probleme una despre alta. Și n-ar trebui. Știți de ce n-ar trebui?! În calitate de fostă, n-ar trebui să-ți mai macini nervii urând-o pe actuala. Faptul este consumat. Bagă-l în pizda mă-sii dacă n-a știut sau n-a vrut să te iubească așa cum meriți. Iar în calitate de actuală, ar trebui să te bucuri de prezent și să nu te mai îngrijorezi din cauza trecutului.

Îngrijorează-te pentru viitoarea, nu pentru fosta!

Aproape toate facem greșeala asta de a ne îngrijora din cauza fostei sau a actualei și când colo, apare una nouă, mai frumoasă, mai lăptoasă, care ne fură șunca din fasole, ca să zic așa. Știți vorba aceea, când două se bat, a treia câștigă. Cam așa se întâmplă și în cazul trio-ului fosta – el – actuala. Dacă tu îl macini cu fosta, iar fosta îi mai dă din când în când peste nas cu actuala, s-ar putea ca omul să se reorienteze. Din nou!

Așa că, indiferent care este statutul tău, să fii fată deșteaptă!

Și nu uita, când două se bat, a treia câștigă!

Îți asculți inima sau rațiunea?

Îți asculți inima sau rațiunea?

Cam așa să stă, oare, treaba cu iubirea? La maturitate urmăm alegerile minții, iar în tinerețe doar chemarea sufletului? Se prea poate sau nu!

Am cunoscut oameni tineri, dar îmbătrâniți pe dinăuntru. Deștepți, tobă de carte, și totuși săraci spiritual, atât de săraci încât nu se iubeau nici pe ei înșiși. Oamenii de genul sunt încătușați de frică. Se tem de suferință. Sunt captivi într-o singurătate cu iz de siguranță. Închistați în niște principii care-i îndepărtează de tot ce înseamnă viață, emoție și frumos.

La polul opus se află oamenii mai în vârstă, dar tineri la interior și cu o capacitate de a iubi infinită. Un astfel de om are spiritul tânăr. Atât de tânăr încât atinge nemurirea. Dacă aș închide ochii în preajma unui astfel de om și i-aș asculta doar vocea, aș spune că sunt în prezența unuia de douăzeci de ani.

Îmi place să cred despre mine că-mi urmez sufletul. Și o fac, doar că ritmul meu nu se potrivește aproape niciodată cu ritmul altor oameni. Oamenii fac alegeri în funcție de ceea ce le dictează mintea. Inima este ignorată atunci când pierderile sociale, familiale, profesionale sau materiale sunt mai mari decât câștigul sentimental. Mulți își refuză plăcerile inimii doar ca să nu fie judecați de ceilalți sau ca să nu piardă un anumit confort sau o anumită stabilitate. Din punctul meu de vedere este greșit. Dacă nu îți asumi dragostea, dacă nu îți permiți să iubești pe cine vrei și dacă nu permiți să fii iubit deplin, atunci pentru ce mai trăiești?

Unii îmi spun că sunt imatură, iresponsabilă și că nu gândesc deloc logic. S-ar putea să aibă dreptate. Dar dacă maturitatea înseamnă să gândești mult și să iubești puțin, atunci nu vreau deloc să cresc. Prefer să risc, să iubesc, să mă arunc precum berbecul cu capul înainte, să mă doară, să sufăr și să plâng, dar să încerc. Prefer să încerc, decât să rămân cu regretul că aș fi putut fi fericită, însă n-am luptat. Obstacole se ivesc la tot pasul. Întâlnim piedici peste tot – la muncă, acasă, la piață, la bancă sau în dragoste. Cine dracu’ mai crede că viața e ușoară? Nu e ușoară, cu atât mai puțin iubirea. Dar merită!

Când în calea noastră apar iluzii, tentații și ispite, da, este ideal să gândești și să-ți asculți rațiunea. N-are rost să-ți complici existența pentru o poveste efemeră decât dacă vrei să te bucuri de plăcerea de scurtă durată. Dar până și aventurile sunt senzaționale, sunt pline de pasiune. Pasiunea fiind tot o emoție până la urmă.

Dar când vorbim de dragoste nimic n-ar trebui să cântărească mai mult decât dorința inimii. Și totuși oamenii „mari” urmează mai des alegerile minții decât pe cele ale inimii. Oare sunt fericiți? Nu! Nu sunt! Se mint că le este bine! Și se trezesc la o anumită vârstă, înaintată de obicei, și realizează că au trăit degeaba. Au avut de toate mai puțin iubire.

În jurul meu nu cunosc niciun om dispus să riște totul pentru iubire. Tare aș vrea să fac cunoștință cu un astfel de om.

Tu cum procedezi? Îți asculți inima sau rațiunea?