Intuiția nu mă înșală

Intuiția nu mă înșală...

Ieri Dama Fără Secrete a sărbătorit Ziua Muncii prin muncă; nici nu-i de mirare având în vedere că sunt dependentă de muncă și „muncile” îmi opresc gândurile neplăcute. Numai că de data aceasta nu mi-am mai făcut treburile de acasă, ci am ieșit în oraș. Mi-am luat laptopul cel mic în geantă, mi-am pus acolo agenda cu cele câteva notițe – nu pot să renunț la scrisul de mână definitiv, oricât aș iubi eu gadget-urile – mi-am chemat taxiul și m-am dus la cea mai aglomerată terasă.

Contrar așteptărilor mele, terasa era destul de goală. Cine ar fi stat la terasă când afară picura și tuna?! Eu, evident, pentru că Dama Fără Secrete iubește ploaia. Nu era frig afară, aveam net din belșug, am stat la o masă care mă ferea de ploaie, deci puteam să scriu fără probleme ascultând „muzica” ploii și vocile celor câteva persoane din jur. Tot ce voiam era să mă bucur de „liniște”, să-mi activez gândirea creatoare și să scriu. Nu voiam să văd pe nimeni cunoscut, nu voiam să discut cu niciun prieten, voiam să mă bucur de mine și să mă regăsesc prin scris. Să spunem că am reușit parțial.

Mi-am comandat un Frappe, îmi place la nebunie, o bere blondă și-am început să măzgălesc în word idei, propoziții și fraze pentru cartea mea. Eram învăluită de-un amalgam de amintiri – unele recente, altele de acum 10-12 ani. Ce era în mintea mea nu vrei să știi! Treaba a mers brici până când la masa alăturată s-a așezat un cuplu de tineri. O ea la vreo 19 ani și un el de vreo 25 de ani. N-aș putea să-i estimez cu exactitate vârsta lui, purta barbă și avea o expresie de tip uns cu toate alifiile. Ce-i drept, mi-au atras atenția. Ea părea foarte îndrăgostită, topită chiar, el o privea cu drag, dar din când în când dădea semne de plictiseală – se uita la telefon, la ceasul de la mână, privea trecătorii și lăsa impresia că o ascultă. Ea vorbea și vorbea și vorbea! Vorbea mult, în general nimicuri. Cică femeile vorbesc de 3 ori mai mult decât bărbații. Wow!

Au stat la terasă vreo două ore, timp în care m-am prefăcut că-mi fac treaba. Erau electrizanți, nu puteam să nu-i analizez, cu discreție sper eu. Ea voia să-și petreacă seara împreună, el îi îndruga diverse scuze – în principiu o refuza subtil. De fiecare dată când ea a mers la toaletă, el a butonat telefonul continuu. Intuiția îmi spune că nu intra pe facebook, ci scria cuiva. La un moment dat ea a făcut un selfie cu el, iar el i-a sugerat să nu o pună pe instagram și nici pe facebook, pentru că nu-i plăcea cum a ieșit în poză. Minciuni. Tipul ascundea ceva sau pe cineva.

Poate că mintea mea este ușor bolnavă, însă intuiția nu mă înșală în astfel de privințe. Omul era cu gândul în altă parte, voia să fie lângă altcineva și totuși se afla la terasă, cu fata cu care, probabil, avea o relație oficială. Cele două ore cât i-am analizat mi-au lăsat un gust amar. Nu am putut să nu mă întreb – oare ea chiar nu simțea nimic în neregulă legat de el?! În gesturile ei am „citit” disperarea. Era exagerat de drăgăstoasă și căuta cu tot dinadinsul să îi capteze atenția, să îl convingă ce minunată este ea. Probabil că era o fată de toată isprava. Probabil că îl iubea din tot sufletul și simțea distanța dintre ei. Probabil că acela era modul ei de a lupta cu „rivala”. Însă exact cum spune și Henry Makow în cartea lui – Feminismul și Noua Ordine Mondială – „Când accepți orice, până la urmă vei deveni nimic.”

Felicitări că nu ai ales bărbatul nepotrivit!

Prima victimă (ne)potrivită, din cartea Colecționara de Secrete! Felicitări că nu ai ales bărbatul nepotrivit!

Chiar dacă aveam doar șaisprezece ani și făcusem un lucru josnic, îmi bătusem joc de un om și îi disprețuisem iubirea, mi-am dat seama că disperarea se miroase de la distanță. Cu cât un om este mai disperat să fie cu cineva, cu atât șansele lui scad. Nu poți seduce pe cineva atunci când prin fiecare por îți strigi disperarea de a scapa dintr-un mediu sau de a avea pe cineva. Noi, femeile, nu vrem bărbați care să ne fie animale de companie. Nu vrem jucării de pluș alături de noi, oricât de mult ne-am dori o relație.

Și culmea, ceea ce mă frapează și mai tare, este că în astfel de cazuri, nimeni nu te felicită că ai luat decizia înțeleaptă de a nu fi cu un bărbat nepotrivit. Sunt o femeie singură și uneori am senzația că societatea privește femeia singură ca pe o paria. De ce această discrepanță între femeile măritate și cele nemăritate? O femeie necăsătorită nu este inferioară celei căsătorite. Cu toate acestea, femeile căsătorite sunt spuma societății, sunt apreciate, văzute bine și cadorisite cu fiecare ocazie specială. Meritul lor, bravo lor. Dar cum rămâne cu noi, cele necăsătorite? De ce suntem situate vrând-nevrând la polul opus? Noi, „amărâtele” necăsătorite, suntem privite cu neîncredere și de cele mai multe ori, judecate greșit. Mi-ar plăcea ca cineva să vină într-o zi la mine, să-mi strângă mâna, să-mi ofere o floare de primăvară și să-mi spună: „Felicitări, ești o femeie puternică. Ai ales să nu te căsătorești cu un bărbat nepotrivit. Ai ales singurătatea în detrimentul unei existențe mizere în doi. Ai știut că el nu este alesul și l-ai refuzat. Felicitări, ai luat decizia corectă.”

Dar nu, femeia necăsătorită, chiar dacă poate mai înțeleaptă, nu va fi niciodată celebrată sau cadorisită. Pentru că ea este percepută ca fiind o femeie ușoară, care a ales până a cules. Adică s-a plimbat din brațele unui bărbat în mâinile altuia, doar pentru a-l găsi pe cel mai bun. Dar noi nu căutăm cel mai bun bărbat, nici măcar un bărbat mai bun decât precedentul, vrem bărbatul potrivit pentru noi. Acela care să ne facă sângele să fiarbă și cu care să ne vedem până la adânci bătrâneți. Se spune că atunci când îți găsești alesul, te gândești inevitabil la bătrânețe, la cum va fi viața ta alături de el.

Marian nu era pentru mine alesul, nici măcar nu voiam să mă atingă, cu atât mai puțin să mă mărit cu el. Disperarea lui nu se potrivea cu disperarea mea. Nu exista nicio fărâmă de atracție pentru el. Dar nu m-a felicitat nimeni pentru că am întrerupt orice legătură cu el, ba din contră, prietenii m-au învinovățit că mi-am bătut joc de bietul băiat. Mi-au spus: ”Ești prea pretențioasă. În felul ăsta n-o să ai niciodată pe nimeni.” Și ce era să fac?! Să mă mulțumesc cu primul venit? Cu primul care îmi dădea atenție? Să-mi înăbuș repulsia doar pentru a avea pe cineva? Pentru a-mi umple singurătatea? Nu! Mai bine singură!

Profită…

Profita profita de mine astazi, profita de timpul acesta pretios maine nu stiu ce va fi. Nu-ti pot promite ziua de maine, pentru ca eu doar pentru astazi traiesc. Astazi ard de dorinta si de nerabdare. Mi-a fost dor de tine, dar uite-ma, sunt aici, am ajuns in patul tau. Drumul meu a fost ocolit, dar te-am gasit si-ai stiut sa ma gasesti. Profita de mine, saruta-ma ca si cum ar fi primul si ultimul sarut, iubeste-ma de parca ai vrea sa ma convingi sa raman, atinge-ma de parca ai vrea sa mi se impregneze in piele mangaierea ta.
Nu te gandi la maine, maine nici nu conteaza. Mereu e maine, astazi este tot ce conteaza. Traieste clipa alaturi de mine, cu mine in mine. Azi sunt a ta, numai a ta, sunt scanteia ce va da foc tuturor fanteziilor tale. Astazi iti apartin asa cum nu am mai apartinut nimanui. Astazi te voi face fericit si-mi voi ingenunchia trupul, mintea si sufletul in fata ta. Profita de mine, dar fa-o cu finete. Iubeste-ma cu pasiune, violent, animalic, lasa-mi pe piele insemnele iubirii tale. Fa-ma sa-ti strig numele si fa-ma sa nu-ti uit numele.
Saruta-ma, dragul meu, sa nu ne gandim la nimic sa n-ai remuscari, nici temeri, maine ma voi intoarce in lumea mea, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, ca si cum un vis s-ar fi petrecut. Puna mana pe pieptul meu, astazi inima mea bate numai pentru tine. Sanul plin striga causul palmei tare, iar pantecul imi cere cu disperare taria barbatiei tale. Buzele mele s-au inrosit de-atata foame, vor sa fie sarutate, vor sa fie framantate de gura ta lacoma. Pana si gatul mi se usuca de dor, iar trupul meu imbracat in piele si senzatii, isi doreste sa-l strangi in brate cu putere.
Nicicand n-am mai dorit un barbat cu atat ardoare m-ai atras din prima clipa, dar desi m-am impotrivit, pasii m-au calauzit catre tine. Astazi ti-am batut la usa casei tale, ma daruiesc tie si vreau sa faci dragoste cu mine, cu disperare. Saruta-ma, fa-ma a ta, dezbraca-ma de haine si de inhibitii. Am trecut pragul tau goala, umple-ma cu tandretea ta. Profita de mine, fa-ma femeia dorintelor tale si lasa-ma sa-ti implinesc si cea mai tainica fantezie. Astazi sunt dispusa sa risc, sunt dispusa la tot. Maine ma voi pierde din nou in singuratatea mea.
Apropie-te, lasa-ma sa-ti simt mirosul mirosi a barbat, a putere, a pasiune. Lasa-ma sa-ti gust dulceata buzelor si da-mi voie sa-mi mangai chipul de barba ta care ma inteapa si ma starneste in egala masura. Simti fiorii care ne cuprind?! Vreau sa-ti aud inima batand, sa-mi asez pieptul peste al tau, sa-ti simt caldura si sa cred ca timpul a stat in loc. Respiratia ta imi da viata azi. Hai sa facem dragoste ca doi nebuni, profita de mine azi, maine sunt din nou a nimanui.