Cea mai mare dorință dintre toate păcatele ești TU!

Cea mai mare dorință dintre toate păcatele ești tu!

Cea mai mare dorință dintre toate păcatele… ești TU! Nu știu cum poți sta atât timp departe de mine… fără să te gândești la mine… fără să vorbești cu mine… când tu mi-ai împânzit, acaparat și otrăvit fiecare moleculă a ființei mele…. până la cea mai fină particulă din mine.

Dar e firesc… pentru tine sunt doar o fantasmă a minții tale, o plăsmuire a imaginației. Pe când eu te simt în vintrele mele mai viu și mai puternic decât niciodată. Numește-o iubire. Numește-o obsesie. Numește-o disperare. Numește-o cum vrei. Nu îmi mai pasă ce crezi despre mine.

Dacă vreun sfânt sau vreun spirit malefic m-ar întreba care este cea mai fierbinte și aprigă dorință a mea, i-aș mărturisi că tu ești! Brațele tale sunt! Buzele tale înșelătoare și pătimașe sunt! Patul tău este locul unde aș vrea să trăiesc cea mai importantă noapte din viața mea. Cea mai mare dorință a mea ești TU!

Cea mai mare dorință a ta care este?

Și dacă aș avea dreptul la îndeplinirea unei singure dorințe, aș putea cere multe. Aș putea cere sănătatea deplină. Aș putea cere nemurirea. Însă nimic din toate acestea nu mi-ar garanta fericirea. Așa că te-aș cere pe tine pentru o singură, întreagă și unică noapte.

De ce doar pentru o noapte? Pentru că mai multe ar spulbera magia. Mai multe ne-ar banaliza. Mai multe ne-ar irosi povestea, iar noi trebuie să rămânem incredibili. Tu trebuie să rămâi în mintea mea ca fiind idealul, pedeapsa mea karmică, muza mea, chinul meu interior și suferința care îmi insuflă puterea de a urca mai sus și mai sus în viață. Înțelegi paradoxul? Pentru unii durerea înseamnă moarte, pentru mine dorul e o flacără care alimentează energia vieții mele. Cine-aș mai fi eu fără tine?!

Sunt egoistă. Sunt egoistă până în măduva oaselor. Mă folosesc de tine pentru a scrie. Mă folosesc de tine pentru a evolua spiritual. Mă folosesc de tine pentru a mă dezvolta personal. Mă folosesc de tine pentru a crește profesional. Mă folosesc de tine pentru a-mi ascuți simțurile și pentru ca mintea mea să devină din ce în ce mai ageră. Cea mai fierbinte fantezie a mea ești TU!

Cea mai fierbinte fantezie a ta care este?

Știi, distrugerea pe care ai semănat-o tu asupra mea m-a făcut să fiu și mai extraordinară decât eram deja. Asta dacă extraordinarul ar putea fi mai extraordinar.

Tu n-ai nevoie de respectul meu, ci de sufletul meu. Sufletul meu este singura certitudine din viața ta, te asigur. Poți pierde multe în viață, dar nu pe mine. Iar eu n-am nevoie de mila ta, am nevoie de atingerea ta. Atingerea ta e sursa nemuririi mele.

Vreau ca atunci când îmi vei strânge sânul stâng, să îmi smulgi cu el și inima din piept. Nu mai am nevoie de ea după ce vei părăsi patul în care, cu zâmbetul pe buze, îmi voi lăsa pe pernă orice urmă de speranță în ceea ce te privește. Imediat ce te voi avea, voi ști că te-am pierdut definitiv.

Așa că hai, fă-mă bucăți. Desfă-mi ființa în mii și mii de bucățele. Depărtează-mi coastele și vino. Smulge-te din pieptul meu! Mângâie-ți obrazul mincinos de sânii mei. Privește-mă în ochi și mușcă-mi buzele care au tremurat de dor atâta amar de vreme. Sfâșie-mă fără milă. Sărută-mă de parcă în acest sărut s-ar afla ultima suflare a lumii. Asigură-te că îți inspir mirosul și îl sigilez în plămânii mei definitiv. Ca să am ce plânge mai târziu. Cel mai puternic regret al meu vei fi TU!  

Cel mai puternic regret al tău care este?

Strânge-mă cu putere în brațe și domină-mă! Te primesc între coapsele mele nerăbdătoare. Simpla atingere a bărbăției tale de zona tainică și umedă dintre picioarele mele îmi provoacă puternice tresăriri în corp. Am tendința de a mă încorda. Plăcerea mea se amestecă în secret cu frica. Tu nu știi. Nerăbdarea mea se amestecă în grabă cu dorința ca această clipă să rămână eternă.

Mă cuprind spasmele musculare, îmi simt pântecele cum se contractă și se dilată… te simt pe tine viguros în interiorul meu. Dansezi cu mine. Intri și ieși încet din visele mele. Îmi cuprinzi chiar și cel mai întunecat colț al minții. Mă frământ sub tine și îmi scapă gemete nefirești. Mă încolăcesc în jurul tău și încetez să mai fiu eu. Unghiile mele sunt înfipte în carnea ta și te sărut de parcă de buzele tale atârnă viața mea.

Degetele tale de pianist de succes îmi mângâie pielea apoi, cu o iscusință de demon bătrân, aplici presiune pe punctele mele tainice pe care le torturezi fără milă. Te strâng cu putere și te implor să te înduri de mine și te oprești, spre disperarea mea, și îți împingi mâna pe gâtul meu, mă imobilizezi și mă amăgești cu sărutările tale. Mă străpungi cu forță. Perfecțiunea bărbăției tale creează minuni în trupul meu.

Cel mai grav păcat al tău care este?

Este clar, inima mea atârnă neputincioasă în dinții tăi. Mâinile tale mă țin strâns și mă trag spre tine, făcându-mă să explorez un extaz multiplicat, de o intensitate neînchipuită. Prezența ta este tulburătoare, însă atingerea ta este cu adevărat marcantă. Chiar dacă pielea mea nu se învinețește, știu exact unde ai poposit cu trupul, mâinile, degetele și gura ta. Am memorat fiecare contact… totul e tatuat cu cerneala eternității. Pe pielea mea ai așternut păcatul iubirii neîmplinite! Cel mai grav păcat al meu ești TU!

Exaltarea mi-a distrus orice urmă a rațiunii. Starea de beatitudine amplifică plăcerea pe care o implantezi în mine și care îmi invadează pântecele chinuit. Într-o altă viață ne vom reîntâlni și vei fi tatăl băiatului meu, în această viață rămâi doar bărbatul pe care l-am adorat cel mai mult pe lumea asta.

Îmbrățișează-mă și taci… speranța mea va muri odată cu plecarea ta, iar din cenușa ei se va naște un dor nemărginit.

Cea mai mare dorință dintre toate păcatele…

vei fi TU!