Mă dezbrac și îți place…

Mă dezbrac și îți place…

 Shhh… te rog, nu spune nimic. TACI! Nu vreau să te aud. Nu-mi spune nimic. Nu vreau să aud ADEVĂRUL. Minte-mă! Minte-mă frumos. Și rămâi. Rămâi să-mi dezbrac trupul. Așa știu eu. Rămâi să-mi dezbraci mintea. Rămâi să-mi rănești pielea. Rămâi să nu-mi vorbești, să ne ascultăm gemetele în tăcere și palmele să ne vorbească iubirea. Lasă-mă, te rog, în brațele tale. Lasă-mă să-ți alunec în gânduri. Lasă-mă să mă odihnesc în sufletul tău. Lasă-mă să te iubesc așa cum n-am iubit nicioată. Întotdeauna se poate mai RĂU. DAA! Pot! Lasă-mă să-ți fiu și lasă-te să-mi fii. Să-mi fii ultimul gând noaptea și primul dimineața.

Nu pot să te privesc. Nu te uita la mine. Nu mă obliga să-ți întâlnesc privirea. Știu ce zace în ea. Știi că mă dezarmează, știi că devin slabă… așa cum îți place. Nu-mi zâmbi, te rog. Zâmbetul tău îmi topește voința. Nu mă mușca, te rog. Îmi schimbi coordonatele. Și nu, te rog nu, nu îmi frământa sânii, nu îmi respira pe gât, nu mă săruta pe umăr și nu-mi mai șopti că nu vrei să mă pierzi niciodată. De ce-mi faci asta?! De ce sădești speranța? Eu știu să trăiesc doar fără speranță!

Încetează! Ești o curvă! O curvă de bărbat. Dar te plac… și mi se înmoaie picioarele când îți simt mirosul. Mă dezbrac și îți place. Vreau să-mi miroasă pielea a tine. Te vreau cu toată ființa mea. Ce-mi pasă că umbli cu picioarele goale, reci, prin sufletul meu! Știu ce mă așteaptă. Urmează să mă sinucid din dragoste. Din nou. Am mai făcut-o. Nu știi tu… habar n-ai câtă forță de distrugere se află în mine…

Ești naiv. Știi unde te atrag? Ai habar ce te așteptă?! Rupe-mi sutienul! Fă-o! N-ar fi primi dată. Eu promit să-ți dezrădăcinez orice credință. Te voi iubi așa cum nimeni nu a mai făcut-o și nici nu o va mai face. O să-ți dezmembrez fiecare celulă nervoasă și apoi o să jonglez cu emoțiile tale până când o să-mi ia foc rațiune… și-atunci ne vom transforma amândoi în cenușă. Și vei pleca… și voi pleca… cândva.

Acum… însă, e vremea să-mi sucești mințile! Înnebunește-mă! Posedă-mă! Fă-mă să mă doară! Fă-mă să urlu de durere și de plăcere. Fă-mă să te vreau așa cum un alcoolic își vrea băutura pentru a rezista vieții. Fă-mă să tremur în lipsa ta. Vreau să-mi pierd liniștea, iar tu o poți distruge cu un simplu sărut. Dă-l încolo de romantism, acum vreau doar să mă… apăsat… tare…

Constatări despre bărbați…

Constatări despre bărbați… despre unii bărbați…

Am revenit! Zilele trecute mi-am petrecut sufletul prin capitală. Mi-am sărbătorit victoria, pofta de viață și fericirea. M-am văzut cu prietenii vechi pe care îi iubesc din tot sufletul și am câștigat prieteni noi la care îmi stă gândul și acum. Am stat la povești despre Vama Veche, cea care îmi știe toate ofurile, despre trecut, prezent și viitor. Am vorbit despre mine, cea care eram și despre mine, cea care am devenit! Am rememorat iubiri, oameni, amintiri. Am mai găsit răspunsuri și am recâștigat speranțe!

Am făcut planuri, am râs cât pentru o lună și am realizat că sunt una din cele mai norocoase persoane. Sunt privilegiată să am așa oameni în preajma mea! Deja mi-e dor de cea mai bună prietenă a mea de care n-am reușit să mă bucur pe deplin, de noul meu frate care mi-a intrat la inimă fără să-mi dau seama când, de fata cu cei mai frumoși ochi albaștri, cu un suflet de milioane, atât de specială și importantă în viața mea, de salvatorul meu pe care îl ador și de el, cel care mai ieri era omul Vamei și care astăzi e capabil să-mi dea lecții despre afaceri, bani și voință! Ce viață frumoasă am! 🙂

Dacă anul trecut a fost un an irosit în mare parte, mai ales din punct de vedere profesional, anul acesta constat că trăiesc și realizez cât pentru doi ani. Dar nu despre realizările mele scriu azi, ci despre bărbați. Este evident faptul că m-am întors cu povești despre bărbați. Of, ce ne-am face fără bărbați?! Mi s-au scurs ochii la tot felul de masculi prin cluburile din București, dar parcă toți au ieșit din aceeași mamă – prea mulți bărbați cu barbă, mult prea mulți. Îmi plac bărbații cu barbă, am o slăbiciune pentru ei, dar prea a devenit un „accesoriu” comun, așa că m-am plictisit. Și în Buzăul meu este la fel, majoritatea poartă barbă. Jos barba!

În plus, am mai realizat ceva – nu-mi mai plac bărbații mai tineri decât mine. Înainte spuneam în stânga și în dreapta că sunt minunați, că sunt veseli, nebunatici, afectuoși, că au pielea și carnea nu știu cum, că miros a tinerețe, că sunt potenți, că hâr și că mâr! Doar argumente pro găseam! Ei bine, dacă dai de unul imatur, ai pus-o! Ar fi cazul să fugi mâncând pământul. Poți fi pupată și-n tălpi, dacă nu îl duce prea mult mintea și dacă se dă cine nu este, așa cum fac majoritatea tinerilor din ziua de astăzi, mai bine pa! Mai bine stai liniștită și-ți cumperi un vibrator pentru nevoile tale fizice! Doar beată aș putea comite o astfel de „nedreptate” pentru sufletul meu, așa că am avut grijă cu „vazele” de vodkă tonic băute! Am reușit să nu-mi beau mințile și să nu-mi fur sufletul pentru o seară.

Mi-am reamintit că unii bărbați n-au miros. Curat, poate și parfumat, însă dacă eu nu simt mirosul și nasul meu îl refuză, aleluia. Dacă nu simt nici măcar atunci când îmi aștern buzele pe gâtul lui, e semn clar de la natură că nu există nici măcar un sâmbure de atracție. Mirosul unui om îmi poate întoarce pielea pe dos și poate da foc minții mele. Și nu, nu este nevoie ca el să miroasă a parfum scump, ci să emane prin toți porii acea sexualitate parfumată care mă activează și-mi întărește sfârcurile. Cât mi-aș fi dorit să simt asta… dar n-am putut! M-am oprit la flirt și m-am bucurat de atenție. Uneori e plăcut să fii privită ca o prăjitură din cea mai fină ciocolată, să-l vezi cum își dă silința, și-ar dori, dar nu știe cum să acționeze, se fâstâcește și o dă din gard în gard, doar-doar vei lua tu inițiativa. Eheee, am luat de prea multe ori inițiativa! Și pentru cine-a meritat și pentru cine n-a meritat! Așa că stop! Să fim decente zic! 😛

Concluzia 1: Tot n-am reușit să întâlnesc bărbatul visurilor, dar măcar m-am distrat! :))))))

Concluzia 2: Eu am nevoie de un adevărat domn! 🙂

Concluzia 3: Bărbaților le plac femeile tatuate, cică tatuajele sunt sexy! Am știut eu de ce mi le-am bătut! :))))))

Iubește-mă acum!

Iubește-mă acum!

Mi s-a oprit inima în gât! Oh, Doamne! Din ce univers ai scăpat? Nu ești om, nu ești înger, nu ești nici demon. Ești tu. Unic! Mă sperii și totuși te vreau. Tremur în prezența ta. Nu îmi pot stăpâni emoțiile. Respirația mea o ia razna. Închid ochii, încerc să te scot din raza mea vizuală, dar în zadar mă lupt. Mă ajunge din urmă mirosul tău. Te apropii. Nu te apropia, te rog, nu face asta! Lasă-mă! Nu mă atinge! Nu mă săruta! Nu mă mângâia. Nu te mai juca cu sufletul meu. Nu pot să-ți rezist. Mă domini.

Îți inspir mirosul și simt cum îmi invadezi tot corpul. Ești înăuntrul meu. Nu mă pot apăra de miros. Ești în plămânii mei. Încet, încet, cobori prin vasele de sânge și-mi deschizi inima cu o ușurință de parcă ai avea cheia la tine. Miroși mai altfel decât orice alt bărbat. Un miros rupt parcă dintr-un Rai necunoscut mie. Ce flori ți-au atins pielea? Ce zâne te-au dezmierdat la naștere? Ești ireal! Parfumul tău e ireal. Miroși a copil, a miere, a ceva nemaiîntâlnit. O combinație letală. Miroși a sinceritate și te comporți ca un bărbat. Fiecare gest al tău emană masculinitate, putere dominație. Nu! Ce caut eu aici? Ce cauți tu cu mine? Doar mirosul tău are iz de inocență și candoare, în rest îmi intri în piele ca un microb menit să-mi distrugă sistemul imunitar voința. Nu o să scap întreagă!

Nu vreau să mă ai. Nu pot să-ți rezist. Mă împotrivesc cu toată ființa. Dar ești în fața mea. Mă privești. Îmi zâmbești. Îți dezvelești dinții albi. Închid ochii. Îmi imaginez că mă muști că îmi sfâșii carnea. Aș merita! Așa îmi trebuie! Nu îți pot rezista, Dumnezeule. Aș vrea să fug. Dar nu pot. Nu-mi mai simt picioarele. Buzele tale abia le ating pe ale mele. Nasul tău îl mângâie pe al meu. Respirația ta caldă îmi dă fiori. Cu buricele degetelor îmi atingi obrazul, iar cu mâna dreaptă mă ții strâns de ceafă, de parcă ți-ar fi teamă că o să cad sau o să fug. Te rog, oprește-te! Înțelege! Nu mă pot apăra de tine. Dar tu îți oprești mâna pe sânul meu. Cel care se întărește sub atingerea ta. Nu! Îmi scapă un geamăt și respirația mi se accelerează. Corpul meu reacționează prea viu în contact cu tine. De ce?

Mă abandonez. Mirosul tău diferit m-a învins. Am încercat să-mi țin respirația. Dar mi-am întredeschis buzele înainte de vreme și m-am lăsat sărutată. De ce mă săruți așa? Nu înțelegi că sunt slabă? Sărută-mă murdar! Nu așa! Nu atât de blând! Fii violent! Nu așa! Nu atât de tandru! Blândețea nu o voi putea uita! Buze pline, gust de amăgire, dulcele iubirii mele. Da, în ecuația asta doar eu iubesc. Dar pentru o clipă nu îmi mai pasă. Nu-mi pasă de nimic. Momentul e al nostru. Te vreau! Mă decid că te vreau. Și te las, mă las îți dau mă dau ție. Iubește-mă! Iubește-mă acum! Mâine nu va mai exista! Știu! Nu trebuie să-mi spui. Prezența ta îmi confirmă!