Cât de cârpă poți să fii?!

Dur titlul – cât de cârpă poți să fii – nu-i așa?! Ei bine, ești o femeie cârpă dacă dai voie bărbatului să te trateze ca pe o haină veche. Îți asumi rolul de femeie cârpă atunci când te face de rușine public, când te înjură public sau în particular; când te înșală fără să mai ascundă acest lucru; când te lovește sau pur și simplu, când se comportă cu tine ca și cum ai fi un cățel, adică îți dă dragoste cu lingurița și afecțiune cât să nu-ți pierzi interesul. Nicio femeie nu ar trebui să accepte un astfel de „tratament”. Dacă bărbații au orgoliu și mândrie și TU ar trebui să ai stimă și respect de sine. Nu accepta așa ceva, indiferent cât de mult l-ai iubi.

Aia nu e iubire atunci când zi de zi îți subminează sinele și te face să te simți un nimic. Tu NU ești un NIMIC! Meriți respectul cuvenit. Meriți să fii tratată cu blândețe, considerație, dragoste și așa mai departe. Dacă într-o relație nu există respect și o comunicare decentă, atunci aceea nu mai este o relație. Clar nu! Ești făcută curvă, ți se reproșează vrute și nevrute sub motivul geloziei; ești proastă pentru că nu îl înțelegi; nu ești bună de nimic, pentru că nu ești în stare să-i ghicești poftele; ceri voie ca să ieși în oraș cu prietenii, pentru că amicii nu îl plac pe el sau el nu-i place pe ei; îți impune să-ți vizitezi mai rar mama, pentru că ea se bagă în relația voastră. Limitele, reproșurile și jignirile sunt la ordinea zilei. Atunci de ce mai stai cu el? Ce te orbește atât de tare încât să rămâi tot acolo?

Ți-a spălat creierul și prin urmare ești o cârpă! Dar stai liniștită, într-o zi, oricât de uzată ar fi cârpa, oricât de ruptă, de murdară și de găurită ar fi ea, dacă o speli, o bagi puțin la clor și o clătești cu balsam, s-ar putea ca zdreanța să-și recapete strălucirea de odinioară. Deșteaptă-te, femeie! Nu, n-am de gând să-ți recit imnul! Doar te provoc să renunți la a mai fi găina călcată și bătută de „cocoș”. Leapădă-te de gândirea îngustă și renunță să mai crezi – mă iubește, dar așa e el, nu se poate schimba! Ba se poate schimba! Problema este că nu vrea, iar tu continui să-i permiți orice, fiind EXTREM de sigură că te iubește, dar așa e el – puternic – al naibii să fie el!

Fii o cârpă în continuare, iar el o să șteargă cu tine pe jos până când o să apară o femeie ADEVĂRATĂ. O femeie care să îl provoace și care să îi stârnească ACEL interes și ACEA curiozitate pe care tu, îndobitocită fiind, nu mai poți să le trezești în el. Bărbații așteaptă să fie puși la respect! N-ai crede, nu-i așa?! Eh, mai învață! Ca să te respecte, trebuie să te faci respectată! O femeie adevărată își cunoaște locul și știe să și-l câștige într-o relație. Fiind cârpă, nu faci altceva decât să grăbești sfârșitul relației. Un bărbat inteligent nu înjosește, iar o femeie deșteaptă, care se prețuiește, nu acceptă să fie înjosită și umilită. Oricât de mult l-ai iubi și oricât de bine ar face sex (nu dragoste!), ca să nu spun, oricât de bine te-ar fute, TREBUIE să fii femeie, nu cârpă!

Pe numele ei, fără alinturi…

Pe numele ei, fără alinturi...

Sunt femeie, draga de mine, dar nu suport alinturile și diminutivele. Asta mă transformă într-o ciudată? De-a lungul anilor mi s-a spus în fel și chip, de la pui, la iubito, iubirică, scumpo, pisi și câte și mai câte. De unele nici nu vreau să-mi mai amintesc. Sunt perfect conștientă că atunci când iubești, simți nevoia să-ți alinți partenerul, am făcut-o și eu. Mă abțineam să nu alint, și-mi ieșeau alinturile din mână și din gură fără să-mi dau seama. Însă Dumnezeule unele alinturi sună îngrozitor. Sunt penibile și copilărești. Sau sunt eu insensibilă habar n-am.

Dacă ar fi să-mi duc părerea până la capăt niciun alint din lume nu o să sune mai frumos decât numele tău rostit de cineva iubit. Când îți „vezi” numele așternut pe buzele lui, acele buze pe care le adori și pe care nu te-ai mai opri vreodată din a le săruta, mii de fiori îți trec prin corp. Și nu doar atât, parcă îți întărește convingerea că te iubește, că te respectă și este perfect conștient că tu ești femeia pe care o vrea lângă el. Să fiu sinceră, de puține ori mi-am auzit numele rostit de bărbații pe care i-am iubit. Nu sunt vreo gingășie de femeie, nu sunt nici cea mai frumoasă și nici cea mai sensibilă, însă am fost mai des alintată decât mi-aș fi dorit.

Și-am observat un lucru. Când vine vorba de sex, când vor sex toți bărbații alintă. Sau aproape toți. Sper să nu-mi sară în cap vreunul care nu alintă atunci când propune o partidă de amor. Dar de ce așa?! De ce o serie de lingușeli înainte de sex? Oare fără râzgâială nu ne dăm acceptul?! Ba da! Vrem să facem dragoste și fără să fim luate cu lugu-lugu. Avem și noi dorințe, pofte și fantezii. Nu-i musai să ni se spună: „Pisi, te vreau în seara asta”. Serios?! Poți să spui simplu: „Xuleasca, în seara asta facem dragoste”. Este de o mie de ori mai sexi și mai incitant să-ți auzi numele, decât să fii tratată cu același alint cu care sunt „poreclite” probabil mii de femei.

Așa că dragi bărbați, renunțați la porcării. Noi, femeile, suntem atașate de numele noastre. Spunându-ne pe nume, ne captați atenția și ne faceți să ne simțim importante. Spunându-ne pe nume, avem convingerea că vedeți persoana, omul, nu doar femeia purtătoare de pantofi cu toc și fustă scurtă. Toate femeile pot fi „pisi”, însă una singură este ea, cea de care ești îndrăgostit și care poartă cel mai frumos nume. Nimic nu-i mai frumos decât numele rostit de bărbatul iubit, mai ales în momentele de intimitate. Mai ales atunci când se află în brațele tale, te simte prin fiecare por și tu îi șoptești suav numele, ca și cum ar fi cel mai deosebit cuvânt din câte există. Poți să păstrezi „iubito” și alte chestii care vă plac amândurora, dar nu uita să mai pronunți din când în când și numele ei. Contează! Contează pentru că se va simți specială și prezentă cu adevărat în mintea și în sufletul tău.