Vreau să fiu slabă la trup sau la minte?!    

Vreau să fiu slabă la trup sau la minte?!      

– „Vreau să fiu slabă la trup sau la minte?” Te rog să îți pui întrebarea corect, îi specific.

– Ce vrei să spui cu asta?

– Tot repeți că vrei să slăbești, că vrei să fii slabă. Folosești pastile slabire, mergi la sală, ai reușit deja să elimini câteva kilograme și totuși nu ești mulțumită. Mie mi se pare că ești atragătoare și nu trebuie să slăbești mai mult de atât. Dar poate eu sunt subiectivă. Cum te privesc bărbații din jurul tău?

– Nu știu, am senzația că nu mă observă.

– Și crezi că nu te observă pentru că nu ești suficient de atrăgătoare?

– Da…

– Repeți de atâtea ori că vrei să fii slabă încât am senzația că o faci într-un mod aproape obsesiv. De ce vrei să fii „mai slabă”? Ce crezi că o să se schimbe în viața ta dacă o să scapi de câteva kilograme?

– Vreau să mă simt bine în pielea mea, îmi spune, ascunzând de fapt adevărul.

– Doar atât? Și vrei să fii slabă pentru tine, strict pentru a-ți reconsolida propria stimă de sine sau vrei să fii mai slabă pentru a reuși, în sfârșit, să obții bărbatul perfect pentru tine și relația perfectă pentru tine?

– Da, adevărul este că îmi doresc să cunosc bărbatul potrivit mie. Vreau să fiu și eu fericită.

Vreau să fiu slabă la trup sau la minte?!

Toate cărțile de dezvoltare personală, psihologie, NLP și așa mai departe trâmbițează în continuu că o forță fantastic de mare o au gândurile. Ei bine, o forță la fel de mare o au cuvintele pe care le scoatem pe gură. Cuvintele rostite reprezintă, de fapt, părerile conștiente SAU inconștiente pe care le avem despre noi.

Cu fiecare cuvânt rostit tu îți începi sau continui transformarea. Cu fiecare cuvânt rostit, însoțit de un gând puternic, schimbi câte ceva la tine – atât fizic, cât și psihic și emoțional.

Vrei să fii slabă?

Când spui „vreau să fiu slabă”, și nu specifici faptul că vrei să ai mai puține kilograme, tu de fapt începi să îți slăbești toate mecanismele și calitățile pentru a ajunge la o versiune a ta mediocră. Știu că ceea ce scriu aici poate părea o exagerare. Ți se pare că am luat-o pe cărări, aiurea? Ei bine, gândește logic. Ești într-un punct în care nimic nu te mai mulțumește și nu te mai face fericită. Nu ai un partener. Nu ai un serviciu spectaculos. Nu ai niște prieteni prea apropiați. Relația cu părinții tăi s-ar putea să scârțâie, de asemenea.

În acest moment s-ar putea să crezi despre tine că ai o problemă. Că ceva este în neregulă cu tine. Că poate ești prea pretențioasă și prea exigentă. Începi să crezi că ceri prea mult de la viață și atunci, pornești procesul de a-ți coborî standardele.

În loc să devii slabă la trup, începi să fii slabă la minte!

Pare logic ceea ce am scris până acum?! Eu cred că da. „Vreau să fiu slabă”, adică vreau să îmi cobor standardele. În mintea ta nu repeți faptul că vrei să slăbești 8 kilograme sau 25 de kilograme. Nu specifici faptul că vrei să-ți recapeți stima de sine sau sănătatea. Vrei să fii slabă și atunci fix în această capcană o să pici. O să constați că, pe măsură ce îți tot repeți că vrei să fii slabă, o să devii și mai vulnerabilă, iar viața o să te aducă în fața unor situații în care tu va trebui să demonstrezi că ești slabă, așa cum ți-ai dorit. Adică, o să cunoști bărbatul căruia nu vei reuși să îi reziști, deși știi clar că este bărbatul nepotrivit ție. O să dai peste un șef abuziv, însă nu o să îți dai demisia. Prietena ta o să profite de tine în mod constant, dar tu nu o să o pui niciodată la punct. Pe scurt viața o să îți ofere zeci de ocazii de a fi așa cum îți dorești: slabă!

De ce? Pentru că tu nu ai cerut să ai câteva kilograme mai puțin, ai cerut să fii slabă. Primești ceea ce îți dorești!

Să-ți spun un lucru, câmpul conștiinței este IMPERSONAL. El nu judecă și nu împarte dreptatea!

În cuvinte clare și pe înțelesul tuturor, câmpul conștiinței este „locul” de unde vin gândurile și cuvintele tale și, mai important decât atât, este locul unde tu îți creezi realitatea pe care ți-o dorești. Fiind impersonal și pentru că el NU judecă ce este bine sau ce nu este bine pentru tine, fiind incapabil să aleagă în locul tău ceea ce este benefic sau nociv pentru tine, îți oferă exact ceea ce ceri. Vrei să fii slabă, atunci o să ajungi să devii slabă în toate formele și aspectele tale. Când tu îți creezi realitatea GREȘIT, o să trăiești lucruri neplăcute, triste, dezamăgitoare.

Așadar, NU mai trăi pe pilot automat. Fii foarte atentă la gândurile tale și la cuvintele pe care le scoți pe gură. Fii selectivă și extrem de conștientă de dorințele tale.

Vrei să fii slabă? Ok! În ce mod? Spune-ți clar, într-o propoziție scurtă, ceea ce îți dorești și acel lucru o să se întâmple. Dar fă-o conștient și contribuie ACTIV la materializarea obiectivului tău.

Exemplu: Vreau să slăbesc 10 kilograme!

Ai accesat câmpul conștiinței, ai emis gândul, ai rostit obiectivul, din acel moment realitatea începe să se producă. Însă pentru ca realitatea să atingă forma deplină și perfectă pe care ți-o dorești tu, trebuie să o ajuți prin fapte. Adică, trebuie să întreprinzi toate acțiunile necesare care vor conduce totul la îndeplinirea obiectivului tău!

Te invit să îți pui întrebarea corect: Vreau să fiu slabă la trup sau la minte?

Mult succes în crearea realității pe care ți-o dorești!

Eu sunt  Dama Fără Secrete și sper ca articolul meu să îți fie de ajutor!

Cândva o să îmi cumpăr bărbatul pe care mi-l doresc!

Cândva o să îmi cumpăr bărbatul pe care mi-l doresc!

 Eram în club la ziua unei prietene. Când, deodată, îl văd venind la masa noastră de mână cu o gagicuță drăguță.

– Pfff, cine-i acest zeu?! O întreb pe sărbătorită.

Ea începe să râdă și-mi spune:

– Este C., cum, nu îl știi?! Aveam impresia că îl cunoști, ți-am mai vorbit despre el. Este fostul lu’ A. (indicându-mi o fată pe care o știam) și acum e însurat cu mimoza asta. Îți place de el?

– La nebunie! De ce mimoză?!

– Eh, o să vezi tu.

Îi cunosc toți prietenii prietenei mele, însă pe C. nu îl știam și eram absolut fascinată de el. De când l-am văzut mi s-au aprins toate beculețele din corp și toate alarmele. Mi-a plăcut la nebunie. M-a atras atât de tare încât, pentru tot restul serii, am uitat de tot și de toate, de toți bărbații trecuți sau prezenți. Îl doream într-un mod obscen și m-aș fi culcat cu el chiar dacă este un bărbat însurat. În preajma lui n-am avut pic de spirit de conservare.

Tot restul serii mi l-am petrecut privindu-l, admirându-l și provocându-l, însă nici el nu s-a lăsat mai prejos. Mi-a răspuns zâmbindu-mi, făcându-mi cu ochiul, servindu-mă cu vin și fiind aproape neobișnuit de prietenos cu mine. Îmi plăcea de la felul provocator cum dansa până la modul își băga în seamă nevasta botoasă, lipsită de chef și de pasiune, care nu dorea și nici n-avea vreo intenție să se distreze. De ce se însurase cu o tristă?!

Îmi plăceau ochii lui întunecați și vicleni, buzele perfecte pe care i le-aș fi mușcat în cel mai perves mod, spatele lat și umerii de zeu, palmele cu degete lungi pe care mi le imaginam pe pielea mea dornică de el. Îl doream și îl plăcea cu toată ființa mea. Mă imaginam încolăcită în jurul lui, lăsându-mă în voia simțurilor. Mirosea ireal de frumos, iar asta m-a stârnit fantastic. M-a dat peste cap atât de tare încât a doua zi mi-am cumpărat fix parfumul pe care îl folosea el. Bineînțeles că pe mine nu are același efect, însă voiam să-l am și să-l simt pe gâtul meu.

Seara s-a încheiat cu o îmbrățișare strânsă și un sărut pe obraji. Nu l-am mai văzut de atunci, însă nici nu cred că îl voi uita prea curând. A trezit în mine o femeie pe care o credeam pierdută, o femeie pe care am încătușat-o în interiorul meu și pe care vreau să o uit. Este fără scrupule și este capabilă de orice pentru a-și trăi dorințele și pasiunile carnale. De data asta m-am abținut, dar nu pentru că așa am vrut eu, ci pentru că nu era loc de mai mult și tipul, oricât de mult îi plăcea lui flirtul cu mine și cu altele, își vedea de nevasta lui.

Cândva o să îmi cumpăr bărbatul pe care mi-l doresc… pentru o seară, pentru o perioadă sau pentru toată viața. Am obosit să mai caut fericirea sau relația perfectă și deși în prezent am parte de o legătură frumoasă care mă împlinește, măcar parțial, când sunt pusă în fața unor trăiri ca cele pe care le-am descris mai sus, știu că sunt în stare de orice compromis pentru a-mi hrăni această nevoie, aproape de nestăvilit, de a-mi trăi pasiunile și obsesiile până în pragul nebuniei. Pot merge inimaginabil de departe pentru bărbatul pe care îl doresc cu toată ființa mea și dacă am parte de el așa cum mi-l doresc, pot accepta cu ușurință rolul de amantă în viața lui.

Nu știu dacă acest adevăr mă transformă într-o femeie slabă sau puternică, nu sunt neapărat sclava propriilor mele dorințe, nu sunt vreo ahtiată după sex și nici nu tratez bărbații ca pe obiecte pe care trebuie să le posed, însă îmi recunosc slăbiciunile și, uneori, aleg să le trăiesc decât să fug de ele.

Și nu, n-aș cumpăra un bărbat cu bani, pentru că bărbații care îmi plac mie sunt potenți financiar. L-aș „cumpăra” făcând compromisuri și devenind imaginea femeii pe care el și-o dorește. L-aș „cumpăra” vânzându-i visuri, momindu-l cu ceea ce râvnește și seducându-l cu ceea ce nu a putut avea. Știu că astfel aș lua-o pe o pantă teribil de alunecoasă care, la final, m-ar arunca într-un infern inimaginabil, însă pe mine doar trăirile puternice mă fac să mă simt vie. În rest… doar exist.

Și deși e liniște și e bine când „doar exist” și mă las iubită, în adâncul sufletului meu simt lipsa unei iubiri nebunești. Dragostea care arde nu mă face fericită, însă mă trezește la viață și mă face să mă simt puternică. Iubirile de genul sunt ca un drog, cu cât iei mai mult, cu atât te simți mai extaziat, dar ești și mai aproape de distrugere și moarte!

Când îmi pierd mințile, sunt în stare să mor, tocmai de aceea evit astfel de „ispite”. Însă iată, viața ni le scoate în cale fără să le cerem.